WSJ: SUA va sancționa tranzacțiile de răscumpărare (ransomware) în criptomonede și platformele care le susțin

Administraţia Biden se pregăteşte să adopte sancţiuni împotriva mai multor entităţi pentru a lupta împotriva tranzacţiilor ilicite în criptomonede precum plăţile cerute în cazul atacurilor de tip ransomware, scrie vineri Wall Street Journal, preluat de AFP.

Trezoreria americană americană intenţionează să impună sancţiuni de săptămâna viitoare, conform unor surse apropiate dosarului. Contactată de AFP, Trezoreria nu a răspuns vineri seară unei solicitări de a comenta aceste informaţii.

Potrivit experţilor citaţi de cotidianul economic american, Departamentul Trezoreriei SUA, care a refuzat să precizeze ţintele acestor sancţiuni, ar urma să vizeze portofelele digitale care acceptă tranzacţii de răscumpărare şi platformele criptografice care ajută la transferarea acestor sume.

Dincolo de sancţiunile ţintite, Departamentul Trezoreriei SUA intenţionează şi să publice noi directive pentru firme privind riscurile asociate facilitării plăţilor asociate atacurilor de tip ransomware. Aceste directive ar urma să impună şi amenzi.

Securitatea cibernetică este una dintre priorităţile administraţiei președintelui Joe Biden, după un val de atacuri informatice în urma cărora s-au solicitat răscumpărări în criptomonede, care a pus în lumină vulnerabilităţi majore.

De altfel, Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, este criticată cu regularitate de autorităţile de reglementare pentru utilizarea sa ilegală. Moneda virtuală a fost utilizată de piraţii informatici care cer răscumpărări companiilor sau autorităților locale pentru a debloca un serviciu pe care l-au blocat.

Atacul spectaculos de la începutul lunii mai asupra companiei americane Colonial Pipeline, care a perturbat distribuirea de carburant în SUA, a provocat o reacţie în forţă a autorităţilor şi o parte din răscumpărarea plătită, de 4,4 milioane de dolari, plătită în bitcoin, a fost recuperată.

Mai târziu în aceeaşi lună, gigantul mondial al procesării cărnii, JBS, a fost victima unui atac cibernetic şi a plătit o răscumpărare de 11 milioane de dolari hackerilor.

Printre celelalte ţinte recente din SUA se află colectivităţi locale, spitale şi firme de asigurare. Un mare număr dintre aceste atacuri sunt atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia şi care operează cel puţin cu aprobarea tacită a Kremlinului.

În iulie, preşedintele Joe Biden i-a cerut într-un apel telefonic omologului său rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva atacurilor cibernetice de tip ransomware care originează în Rusia.

Potrivit unui raport al Chainalysis apărut în februarie, tranzacţiile în criptomonede în scopuri ilegale au atins 10 miliarde de dolari în 2020, respectiv 1% din totalul activităţilor criptomonedelor de anul trecut. Numărul de răscumpărări plătite în criptomonede a ajuns în 2020 la aproape 350 de milioane de dolari.

#sanctiuni #reglementari #criptomonede #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.