WSJ: SUA va sancționa tranzacțiile de răscumpărare (ransomware) în criptomonede și platformele care le susțin

19 Sept. 2021, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 13:01 // Actual //  MD Bani

Administraţia Biden se pregăteşte să adopte sancţiuni împotriva mai multor entităţi pentru a lupta împotriva tranzacţiilor ilicite în criptomonede precum plăţile cerute în cazul atacurilor de tip ransomware, scrie vineri Wall Street Journal, preluat de AFP.

Trezoreria americană americană intenţionează să impună sancţiuni de săptămâna viitoare, conform unor surse apropiate dosarului. Contactată de AFP, Trezoreria nu a răspuns vineri seară unei solicitări de a comenta aceste informaţii.

Potrivit experţilor citaţi de cotidianul economic american, Departamentul Trezoreriei SUA, care a refuzat să precizeze ţintele acestor sancţiuni, ar urma să vizeze portofelele digitale care acceptă tranzacţii de răscumpărare şi platformele criptografice care ajută la transferarea acestor sume.

Dincolo de sancţiunile ţintite, Departamentul Trezoreriei SUA intenţionează şi să publice noi directive pentru firme privind riscurile asociate facilitării plăţilor asociate atacurilor de tip ransomware. Aceste directive ar urma să impună şi amenzi.

Securitatea cibernetică este una dintre priorităţile administraţiei președintelui Joe Biden, după un val de atacuri informatice în urma cărora s-au solicitat răscumpărări în criptomonede, care a pus în lumină vulnerabilităţi majore.

De altfel, Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, este criticată cu regularitate de autorităţile de reglementare pentru utilizarea sa ilegală. Moneda virtuală a fost utilizată de piraţii informatici care cer răscumpărări companiilor sau autorităților locale pentru a debloca un serviciu pe care l-au blocat.

Atacul spectaculos de la începutul lunii mai asupra companiei americane Colonial Pipeline, care a perturbat distribuirea de carburant în SUA, a provocat o reacţie în forţă a autorităţilor şi o parte din răscumpărarea plătită, de 4,4 milioane de dolari, plătită în bitcoin, a fost recuperată.

Mai târziu în aceeaşi lună, gigantul mondial al procesării cărnii, JBS, a fost victima unui atac cibernetic şi a plătit o răscumpărare de 11 milioane de dolari hackerilor.

Printre celelalte ţinte recente din SUA se află colectivităţi locale, spitale şi firme de asigurare. Un mare număr dintre aceste atacuri sunt atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia şi care operează cel puţin cu aprobarea tacită a Kremlinului.

În iulie, preşedintele Joe Biden i-a cerut într-un apel telefonic omologului său rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva atacurilor cibernetice de tip ransomware care originează în Rusia.

Potrivit unui raport al Chainalysis apărut în februarie, tranzacţiile în criptomonede în scopuri ilegale au atins 10 miliarde de dolari în 2020, respectiv 1% din totalul activităţilor criptomonedelor de anul trecut. Numărul de răscumpărări plătite în criptomonede a ajuns în 2020 la aproape 350 de milioane de dolari.

Realitatea Live

10 Ian. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Ian. 2026, 12:04 // Actual //  Ursu Victor

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.