Zăcământul uriaş de gaz din Europa pe care nu îl poate folosi. Ar fi putut înlocui gazele ruseşti

Sub mlaştinile „împădurite” de mori de vânt din Ţările de Jos se află cea mai mare rezervă de gaze naturale din Europa. Câmpul Groningen are suficientă capacitate neexploatată pentru a înlocui, de îndată ce iarna aceasta debutează, o mare parte din combustibilul importat cândva de Germania din Rusia, raportează Bloomberg.

În schimb, câmpul este în proces de închidere, iar Ţările de Jos resping apelurile de a pompa mai mult, chiar dacă Europa se pregăteşte pentru cea mai grea iarnă de după al Doilea Război Mondial. Motivul: forajul a dus la cutremure repetate, iar oficialii olandezi nu riscă o reacţie din partea rezidenţilor prin încălcarea promisiunilor.

Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaze pentru continent încă din 1963. Chiar şi după o jumătate de secol, mai există aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz disponibil în rezervă – în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Mai important, este loc pentru a extrage aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an, potrivit Shell Plc, unul dintre cei doi parteneri majori implicaţi în exploatarea locaţiei, scrie ZF.

Localnicii, însă, spun că Europa trebuie să caute în altă parte. Wilnur Hollaar, în vârstă de 50 de ani, care locuieşte în Groningen de aproape două decenii, încă este deranjat din cauza modului în care oficialii i-au ignorat preocupările.

„Când am cumpărat această casă în 2004, era un palat”, spune Hollaar despre casa lui, care a fost construită în 1926. Dar, la fel ca mii de case din zonă, a fost avariată de cutremure; e plin de crăpături şi faţada se scufundă. „Casa mea s-a transformat într-o ruină”, spune el.

Ministrul olandez al mineritului, Hans Vijlbrief, spune că este periculos să continui exploatarea, dar, cu toate acestea, ţara nu poate ignora suferinţa din alte părţi ale Europei.

Rusia, care a reprezentat aproximativ o treime din importurile de gaze naturale ale Europei înainte de a invada Ucraina, a redus livrările ca răspuns la sancţiuni. Iar exploziile recente de pe conducta Nord Stream au afectat şi mai mult nivelul redus al fluxurilor către Germania. Fluxul suplimentar care, potrivit Shell, ar putea fi aplicat imediat ar fi arhisuficient pentru a înlocui cei 46 de miliarde de metri cubi importaţi de Germania din Rusia anul trecut.

Oficialii olandezi au spus că, dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opţiune mai sigură ar fi să prelungească şi mai mult durata de viaţă a centralelor sale nucleare. Germania a deschis uşa unei astfel de mişcări, care ar fi o inversare a politicii energetice, dacă ar fi implementată. Guvernul a declarat luna trecută că două facilităţi programate pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă este necesar.

Comisarul Uniunii Europene pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Ţările de Jos ar trebui să-şi reconsidere decizia de a închide Groningen, Vijlbrief fiind presat şi de omologii din alte ţări UE pentru realizarea compromisul în cauză. Prim-ministrul Mark Rutte nu va exclude în totalitate utilizarea Groningenului pentru a spori proviziile, dar „doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost”, spune el, lucru care nu este necesar în acest moment.

#zacaminte #gaz #Olanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.