Zaharova, mesaj amenințător, după învestirea noului guvern în Moldova. „Conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei”

18 Feb. 2023, 19:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Feb. 2023, 19:30 // Actual //  bani.md

Rusia nu se aşteaptă ca noul guvern de la Chişinău să-şi schimbe „retorica antirusă” şi consideră că susţinătorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova duc ţara „cu încredere” pe calea Ucrainei, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ea a constatat că procesul de învestire a noului guvern de la Chişinău a fost însoţit de o „retorică antirusă fără precedent”.

Într-o postare publicată sâmbătă pe site-ul Ministerului rus de Externe, este redat răspunsul Mariei Zaharova la o întrebare despre Moldova pusă de un jurnalist în briefingul de presă susţinut vineri de purtătoarea de cuvânt.

Jurnalistul a întrebat cum comentează discursul de la învestire a noului premier Dorin Recean şi care sunt aşteptările părţii ruse de la noul guvern.

„Am urmărit îndeaproape formarea noului guvern al Republicii Moldova. Am observat că acest proces a fost însoţit de o creştere fără precedent a retoricii antiruseşti din partea autorităţilor de la Chişinău, pe baza unor informaţii neprobate despre un presupus plan rusesc de destabilizare a situaţiei din ţară, primite de la Kiev”, a spus Maria Zaharova, care a catalogat aceste informaţii drept „ficţiune”.

Purtătoarea de cuvânt consideră că schimbarea guvernului de la Chişinău este doar o cosmetizare şi de aceea nu se aşteaptă ca orientarea Chişinăului faţă de Rusia să se schimbe.

„Dacă ne uităm la noua componenţă a cabinetului de miniştri din Moldova, devine clar că schimbările din acesta sunt mai mult de natură cosmetică. Unsprezece dintre cei cincisprezece membri ai acestuia şi-au păstrat posturile. Prin urmare, din păcate, este puţin probabil ca direcţia Chişinăului în ceea ce priveşte Rusia să se schimbe”, a declarat Zaharova.

Ea s-a arătat deranjată de cursul prooccidental al Republicii Moldova şi a strecurat din nou afirmaţia – ce revine insistent în ultima vreme în discursul de la Moscova – că Moldova este împinsă pe calea Ucrainei.

„Am spus în repetate rânduri că sponsorii occidentali ai actualei conduceri a Republicii Moldova conduc cu încredere ţara pe calea Ucrainei şi a statelor baltice”, a spus Zaharova.

Ea a enumerat care dintre măsurile luate de Chişinău deranjează Moscova şi a menţionat „abandonarea statutului de neutralitate” de către Moldova, o altă temă vehiculată de retorica rusă din ultimele săptămâni, acuzând totodată „limitarea utilizării limbii ruse” şi „încercarea de a falsifica istoria comună”.

„Se folosesc aceleaşi reţete – interzicerea presei indezirabile, persecutarea oponenţilor politici, limitarea utilizării limbii ruse, încercarea de a falsifica istoria noastră comună, limitarea artificială a contactelor politice, comerciale, economice şi umanitare cu Rusia, precum şi abandonarea statutului de neutralitate, care este garanţia suveranităţii, stabilităţii şi securităţii Republicii. Acest curs politic al autorităţilor moldoveneşti nu serveşte intereselor popoarelor noastre”, a punctat Zaharova.

„În ceea ce ne priveşte, rămânem deschişi la dezvoltarea unei cooperări bilaterale constructive şi pragmatice în beneficiul cetăţenilor Rusiei şi ai Republicii Moldova”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Aceste declaraţii vin în contextul în care preşedinta Republicii Moldova se află la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde Rusia, pentru prima dată, nu a fost invitată. Maia Sandu s-a întâlnit vineri cu secretarul de stat american Antony Blinken care s-a arătat îngrijorat de eforturile Moscovei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova. La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski, după ce săptămâna trecută le-a spus liderilor din UE că Republica Moldova a intrat în vizorul Rusiei, a reiterat această idee, vineri, şi în faţa liderilor de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, spunând că Moscova face planuri pentru a „sugruma” Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!