Zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia: „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix”

15 Aug. 2022, 04:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 04:48 // Actual //  bani.md

După invazia trupelor ruse în Ucraina zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia. „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix” critică o activistă rusoaică stabilită, la rândul ei, la Belgrad, scrie Deutsche Welle.

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70.
În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“.

Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“

După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie.
„De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia.

„Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia.
Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin.

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia.
Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.

Acces fără viză

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin.

Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“
Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“.

În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina.

La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Dec. 2025, 16:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII