Zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia: "S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix”

După invazia trupelor ruse în Ucraina zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia. „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix” critică o activistă rusoaică stabilită, la rândul ei, la Belgrad, scrie Deutsche Welle.

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70.
În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“.

Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“

După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie.
„De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia.

„Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia.
Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin.

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia.
Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.

Acces fără viză

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin.

Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“
Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“.

În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina.

La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.

#serbia #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.