Zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia: "S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix”

După invazia trupelor ruse în Ucraina zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia. „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix” critică o activistă rusoaică stabilită, la rândul ei, la Belgrad, scrie Deutsche Welle.

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70.
În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“.

Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“

După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie.
„De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia.

„Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia.
Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin.

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia.
Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.

Acces fără viză

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin.

Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“
Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“.

În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina.

La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.

#serbia #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est cu afaceri și în Republica Moldova, a încheiat anul 2025 cu un profit net în scădere cu 27%, până la aproximativ 3 miliarde de lei românești, în timp ce veniturile au crescut ușor, cu 2%. În același timp, compania a realizat investiții la un nivel record, de aproape 7,8 miliarde de lei românești, direcționate în special către proiectele strategice din cadrul Strategiei 2030.

Potrivit companiei, scăderea profitului a fost determinată în principal de ajustări de depreciere legate de obligațiile de abandonare a unor active și de creșterea impozitării în segmentul de Explorare și Producție. Rezultatul din exploatare ajustat (CCA, fără elemente speciale) a scăzut cu 10%, până la circa 5,2 miliarde de lei româneltu. Cu toate acestea, contribuția totală la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a rămas ridicată, la aproximativ 16 miliarde de lei românești.

Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat că rezultatele arată reziliența modelului integrat de afaceri al companiei, într-un context de piață volatil. „2025 a fost un an important pentru implementarea Strategiei 2030, an în care am obținut rezultate tangibile pentru toate proiectele noastre strategice, susținute de investiții de aproximativ 7,8 miliarde lei. Într-o piață volatilă, rezultatele noastre au evidențiat reziliența modelului de afaceri integrat, performanța activităților din downstream compensând parțial impactul prețurilor mai mici ale țițeiului”, a afirmat aceasta.

Pe segmente de activitate, în Explorare și Producție, rezultatul operațional ajustat a scăzut cu 27%, pe fondul prețurilor și volumelor mai mici de țiței, iar producția totală s-a redus cu 4%, la 104,5 mii barili echivalent petrol pe zi. În Rafinare și Marketing, rezultatul operațional ajustat a rămas stabil, în timp ce marja de rafinare a crescut semnificativ, cu 35%. În segmentul Gaze și Energie, rezultatul operațional a fost apropiat de cel din anul precedent, iar vânzările de gaze naturale au crescut cu 12%, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.