Zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia: "S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix”

După invazia trupelor ruse în Ucraina zeci de mii de ruși s-au refugiat în Serbia. „S-au mutat fiindcă în Rusia nu mai funcționează Spotify și Netflix” critică o activistă rusoaică stabilită, la rândul ei, la Belgrad, scrie Deutsche Welle.

Centrul social „Krov” se găsește într-un apartament la mansardă, în centrul Belgradului. Lambriurile din încăperea principală amintesc de subsolurile în care țineau petreceri nemții din RFG în anii 70.
În mod normal, la centrul Krov se întâlnesc activiștii inițiativelor culturale din capitala Serbiei. Acum aproximativ 30 de femei și bărbați stau pe scaune în fața unei scene improvizate. Se vorbește în limba rusă. Cine dorește primește un microfon și poate să cânte.

„Am sosit aici de la Moscova în luna aprilie cu un bilet doar dus pentru mine, pentru angajații mei și pentru pisica mea“, povestește Ilya Pinsker – organizatorul reuniunii „Open Mic“.

Împreună cu câțiva actori, Ilya conduce un studio de înregistrări. „De la invazia în Ucraina, pe 24 februarie, situația în Rusia a devenit din ce în ce mai greu de suportat. A trebuit să plecăm.“

După atacul asupra Ucrainei, Ilya și prietenii săi i-au susținut pe ucraineni pe Telegram și prin intermediul altor servicii de mesagerie.
„De exemplu, pe chat, unul dintre noi a învățat o fată tânără cum se conduce o mașină, pentru a-și putea scoate familia dintr-o zonă de luptă. Mama fetei făcuse un atac de panică și nu s-a putut urca la volan.“ În Rusia lui Putin asemenea inițiative sunt considerate trădare, iar trădătorii riscă ani grei de închisoare.

„Conflictul acesta mi-e foarte aproape. Mulți colegi și prieteni de-ai mei sunt din Ucraina, ba unii chiar au cetățenie ucraineană. Rudele lor locuiesc acolo. Trebuia să-i ajut cumva pe acești oameni.” spune Ilya. După câteva săptămâni și-a dat seama că asemenea activități sunt prea riscante în Rusia.

„Teama că într-o bună zi o să ne bată cineva la ușă s-a amplificat tot mai mult. De la anexarea unilaterală a Peninsulei Crimeea, în 2014, regimul de la Kremlin a devenit mai agresiv. Iar acum, că Putin e în război, se va înrăutăți și mai mult.“

Peste o mie de firme noi cu proprietari ruși

De ce tocmai Serbia? Regimul de la Belgrad a condamnat intervenția militară a Moscovei, dar nu sprijină sancțiunile impuse Rusiei. O mare parte a populației din Serbia se simte legată cultural și religios de Rusia.
Nu doar extrema dreaptă din Balcanii de Vest ci și mulți sârbi sprijină deschis războiul lui Putin.

Conform estimărilor, de la sfârșitul lunii februarie până acum între 30.000 și 50.000 de ruși s-au mutat în Serbia. Cifre oficiale nu există, dar un lucru se știe sigur: de la începutul războiului din Ucraina zecii de mii de ruși și-au deschis conturi în Serbia.
Cetățenii din Federație au deschis peste o mie de firme noi, majoritatea în sectorul IT, informează Camera de Industrie și Comerț din Serbia.

Acces fără viză

„Am optat pentru Serbia fiindcă este una dintre puținele țări care nu cer viză de intrare“, explică Katya Khazina. „În afară de asta e puțin aiurea că eu, ca adversar al politicii lui Putin, am ajuns într-o țară în care sunt mulți susținători ai regimului de la Kremlin.

Dar suport totul fiindcă știu că este nimic comparativ cu greutățile prin care trec oamenii care fug de războiul din Ucraina.“
Katya lucra în Rusia la o editură feministă. Ani de zile a participat la demonstrații contra regimului Putin. La Belgrad s-a alăturat ONG-ului „Femei în negru“.

În anii 1990 organizația protesta împotriva războaielor din Iugoslavia. De la sfârșitul lunii februarie o face împotriva invaziei ruse în Ucraina.

La rândul lor, simpatizanții sârbi ai președintelui Putin ies frecvent la demonstrații de susținere a războiului declanșat de Moscova și pentru victoria Rusiei.

#serbia #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.