În Republica Moldova ar urma să fie implementat Programul național de dezvoltare a turismului „Turism 2029”, document strategic elaborat de Ministerul Culturii, care își propune să transforme industria turistică într-un sector mai competitiv și mai important pentru economie în perioada 2026–2029. Programul pornește de la o realitate în care turismul și domeniile conexe contribuie cu aproximativ 3% la PIB, dar au un potențial mult mai mare, în special în regiunile rurale. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi propus spre aprobare Guvernului.
Datele recente arată o revenire a activității turistice, dar și dezechilibre majore. În 2024, agențiile de turism au deservit 555,9 mii turiști și excursioniști. Dintre aceștia, doar 67,6 mii au fost turiști străini aduși în Republica Moldova prin tur-operatori, 91,3 mii au făcut turism intern, iar 396,9 mii moldoveni au plecat peste hotare prin agenții. Încasările agențiilor de turism și tur-operatorilor au ajuns la 4,62 miliarde lei, însă cea mai mare parte provine din turismul emițător, ceea ce înseamnă că o bună parte din cheltuielile populației alimentează economiile altor state, nu pe cea locală.
Imaginea fluxurilor de călători este și mai amplă dacă sunt luate în calcul datele de frontieră. În 2024, aproximativ 5,7 milioane de cetățeni străini au intrat în Republica Moldova, iar circa 3 milioane au rămas între o zi și 90 de zile. Totuși, numărul turiștilor cazați oficial în structuri de primire este estimat la doar 250–500 de mii de persoane, diferența fiind explicată prin tranzit, vizite scurte sau alte tipuri de deplasări. Această discrepanță arată cât de puțin reușește țara să transforme fluxurile de intrare în venituri turistice efective.
Din punct de vedere economic, impactul turismului depășește agențiile de turism. În 2023, transportul aerian a generat venituri de circa 4,5 miliarde lei, unitățile de cazare aproximativ 1 miliard lei, iar restaurantele circa 6 miliarde lei. În total, în turism și sectoarele direct legate de acesta activau peste 20,7 mii angajați: 1 280 în agenții și tur-operatori, 678 în transportul aerian, 1 996 în structuri de cazare și peste 16 mii în alimentație publică.
La nivel internațional, competitivitatea turistică a Republicii Moldova rămâne modestă. Țara ocupă locul 88 în clasamentul Forumului Economic Mondial privind dezvoltarea turismului, cu un scor de 3,53 puncte din 7, sub media regională de 3,81. Pe acest fundal, Programul „Turism 2029” stabilește mai multe direcții majore de intervenție. Un prim obiectiv vizează consolidarea capacităților instituționale și umane, prin instruirea a cel puțin 500 de actori din turism – antreprenori, operatori, reprezentanți ai autorităților locale – în atragerea investițiilor, marketing turistic, managementul destinațiilor și turism sustenabil. Autoritățile locale urmează să fie sprijinite să elaboreze și să aplice strategii de dezvoltare turistică adaptate potențialului local.
Un alt pilon important ține de creșterea atractivității destinațiilor prin dezvoltarea infrastructurii turistice. Sunt prevăzute măsuri pentru amenajarea și semnalizarea rutelor turistice, integrarea obiectivelor culturale și naturale în circuite turistice funcționale și conectarea acestora la drumuri și utilități. Programul prevede și afilierea rutelor naționale la rutele culturale europene, pentru a crește vizibilitatea internațională a Republicii Moldova.
Digitalizarea este o altă componentă centrală. Documentul prevede elaborarea unei hărți turistice online, dezvoltarea de aplicații mobile și utilizarea platformelor electronice pentru promovarea rutelor și destinațiilor. De asemenea, vor fi realizate sondaje anuale la ieșirea din țară a turiștilor străini, pentru a îmbunătăți calitatea datelor statistice și a adapta politicile publice la profilul real al vizitatorilor.
Programul pune accent deosebit pe turismul rural, agroturism, turism vitivinicol, gastronomic și cultural, considerate segmente-cheie pentru dezvoltarea regiunilor din afara capitalei. Se urmărește implicarea comunităților locale, a micilor antreprenori și a diasporei, astfel încât turismul să devină o sursă alternativă de venit în sate și un instrument de reducere a depopulării rurale.
Estimările economice incluse în document sunt ambițioase. Autorii arată că „încasările suplimentare de la nerezidenți vor conduce la crearea a circa 5000 de locuri de muncă în economia națională”. Totodată, se prognozează o creștere a cifrei de afaceri în turism și industriile conexe cu 17,5 miliarde lei în următorii patru ani.
Impactul bugetar este descris ca fiind net pozitiv. Încasările suplimentare din TVA sunt estimate la 3,5 miliarde lei, iar cele din impozitul pe venit al persoanelor juridice la circa 700 milioane lei. Contribuțiile suplimentare la bugetul asigurărilor sociale și la fondul asigurărilor medicale ar putea ajunge la 510 milioane lei și, respectiv, 170 milioane lei. După deducerea costurilor de implementare ale programului, estimate la 722,5 milioane lei, impactul bugetar net este calculat la aproximativ 4,1 miliarde lei.
La nivel social, documentul estimează „majorarea veniturilor disponibile ale gospodăriilor casnice cu 2,9 miliarde lei”, în special în mediul rural, pe măsură ce activitățile turistice și cele conexe se extind.
