20 de milioane de dolari investiți în ferme, dar Moldova continuă să bea lapte din import

Republica Moldova investește zeci de milioane de dolari în dezvoltarea fermelor zootehnice și modernizarea industriei laptelui, însă rămâne în continuare dependentă de importurile de lapte și produse lactate, arată datele oficiale privind comerțul exterior.

Prin proiectul AGGRI, finanțat de Banca Mondială și implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, AIPA și UCIMPA, 13 ferme din diferite regiuni ale țării au beneficiat de finanțare începând cu anul 2023. Alte 37 de dosare se află în proces de evaluare.

În cadrul proiectului au fost aduse în țară peste 1.400 de bovine de lapte din rasele Holstein și Simmental, precum și 512 oi de lapte. Totodată, fermele au fost dotate cu săli moderne de muls, tancuri de răcire, analizoare de lapte și primele sisteme robotizate de muls din Republica Moldova. Valoarea investițiilor depășește 20 de milioane de dolari.

Cu toate acestea, producția locală nu reușește încă să acopere necesarul pieței interne.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare de 23,4 milioane de dolari. Volumul total al importurilor a ajuns la 26.717 tone.

Cea mai mare parte a laptelui importat provine din Ucraina. Vecinii de peste hotar au livrat 16.786 de tone de lapte, în valoare de 12,14 milioane de dolari, ceea ce reprezintă peste 66% din totalul importurilor de lapte neconcentrat.

Pe următoarele poziții se află România, cu 4.752 de tone importate și o cotă de aproape 19%, Polonia cu 2.273 de tone și Belarus cu aproape 1.500 de tone.

Dependența de importuri este și mai pronunțată în cazul smântânii cu conținut ridicat de grăsime. Ucraina asigură peste 80% din importurile Republicii Moldova pentru această categorie de produse.

Datele arată că Moldova importă masiv și produse lactate procesate. În cazul laptelui și smântânii cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au însumat peste 26.700 de tone, în valoare de 15,1 milioane de dolari, principalele surse fiind Ucraina, România și Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lapte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.