2023 va fi “anul energiei” pentru Turcia, marcat de megaproiecte

04 Ian. 2023, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2023, 14:39 // Actual //  bani.md

Turcia are multiple proiecte majore în domeniul energiei programate pentru 2023, de la livrarea primelor gaze din vasta sa rezervă de la Marea Neagră, la lansarea producţiei de energie la prima sa centrală nucleară, potrivit Daily Sabah.

Proiectele se încadrează în eforturile accelerate ale Turciei de a scăpa de dependenţa externă şi de diminuare a efectelor crizei energetice mondiale. Ankara caută căi de a se aproviziona cu gaze şi de a-şi diversifica sursele de energie cu regenerabile şi proiecte nucleare.

Ţara dispune în prezent de şapte gazoducte internaţionale, patru centrale GNL şi două facilităţi subterane de depozitare a gazelor naturale.

În încercarea de a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a face faţă scumpirii dramatice a energiei, Turcia şi-a crescut capacitatea primei facilităţi subterane de depozitare a gazelor. Facilitatea este aşteptată să acopere 25% din necesarul zilnic de gaze al Turciei în timpul zilelor de iarnă. Se lucrează de asemenea la creşterea capacităţii celei de-a doua unităţi de depozitare a ţării.

Între timp, în ceea ce va marca cea de-a 100a aniversare a creării Republicii Turcia, ţara intenţionează să înceapă livrările de gaze din câmpul gazeifer Sakarya până la finalul primului trimestru. Volumul total al gazelor descoperite gradual de Turcia în câmpurile offshore din 2020 se ridică acum la 710 miliarde de metri cubi.

Noul an va aduce o altă realizare majoră, Ankara intenţionând să înceapă operarea primului reactor al primei sale centrale nucleare, de la Akkuyu, până la mijlocul anului 2023.

Celelalte trei reactoare ar urma să devină funcţionale până la finalul anului 2026, capacitatea totală instalată a acestora ridicându-se la 4.800 MW. Odată finalizată, centrala este aşteptată să producă până la 10% din necesarul intern de electricitate. Ţara are planuri pentru cel puţin alte două centrale nucleare mari.

Turcia intră în noul an cu discoperirea unor rezerve de 150 milioane de barili de petrol în Muntele Gabar. Rezervele sunt evaluate la 12 miliarde $. Turcia a anunţat de asemenea descoperirea de rezerve petroliere de 1 miliard de dolari în câmpul Cukurova din provincia Adana.

Consumul de petrol din Turcia se ridică la aproximativ 950.000 de barili pe zi, în timp ce producţia se situează la aproximativ 65.000 de barili. Cu descoperirea, ţara intenţionează să producă 100.000 de barili de ţiţei zilnic în 2023.

Între timp, prima centrală mareomotrică a Turciei, şi cea mai mare din lume, va fi creată în Ordu. Proiectul ar urma să aibă o capacitate instalată de 77 MW.

În plus, cel puţin 1.000 MW de capacitate de energie eoliană şi solară este aşteptată a fi adăugată portofoliului de energie regenerabilă al ţării în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.