Punct de cotitură în peisajul capitalismului ucrainean. Puterea oligarhilor scade, cresc antreprenorii digitali

Mai mult legată de tehnologie și mai puțin industrială, economia ucraineană s-a schimbat în marș forțat după invazia rusă, provocând răsturnări în mica lume a oligarhilor locali, scrie LeMonde, citat de Rador.

Puterea oligarhilor ucraineni a fost mult slăbită de la începutul războiului, din februarie 2022. Ponderea lor economică, politică și mediatică a fost considerabilă, mult mai mult decât în Rusia de exemplu, unde prezența unui lider autoritar precum Vladimir Putin le limitează influența.

Noul clasament Forbes, care a fost făcut public pe 27 decembrie, arată că averea celor mai bogați douăzeci de oameni din Ucraina s-a redus la jumătate de la începutul războiului. Dar, mai presus de toate, profilul lor s-a schimbat. Războiul marchează și un punct de cotitură în peisajul capitalismului ucrainean.

Mulți oligarhi care ocupau fruntea clasamentului după căderea imperiului sovietic în 1991 au fost înlocuiți, pentru prima dată, de antreprenori din tehnologie. Aceștia din urmă ocupă acum șapte din primele douăzeci de locuri ale clasamentului. Acest sector este unul dintre cele care au rezistat cel mai bine invaziei ruse. Spre deosebire de industria siderurgică, agricultura sau industria minieră, care au făcut averea vechilor oligarhi datorită apropierii lor de puterea politică, start-up-urile au scăpat mai ușor de distrugerile produse de război.

Acestea au fost mutate în timp record în vestul țării sau în străinătate. Este cazul SoftServe, al cărei fondator, Taras Kytsmey, recunoaște că a avut „puțin stres” doar atunci când a fost nevoie să mute cele 3.500 de familii ale angajaților săi în vestul Ucrainei, iar alte 1.800 în străinătate. Companiile din acest sector au un alt mare avantaj: sunt internaționale. SoftServe are birouri în treisprezece țări, iar clienții săi sunt adesea în străinătate. Grammarly, care a făcut averea ucrainenilor Max Lytvyn și Alex Shevchenko, numărul doi și trei în clasament, are sediul la San Francisco.

Apariția antreprenorilor din tehnologie în clasamentul Forbes poate fi explicată mai ales prin scăderea averilor industriașilor, ale căror bunuri sunt amputate ca urmare a anexării și a distrugerilor provocate de Rusia. Rinat Ahmetov, de exemplu, și-a văzut averea scăzând cu 9,3 miliarde de dolari în timpul războiului, deși rămâne cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, cu o avere estimată de 4,4 miliarde de dolari. Pierderile sale sunt atât de mari, încât a depus în iunie o plângere împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru confiscare de bunuri.

Victor Pinciuk, al patrulea în clasament, este unul dintre puținii care nu și-a văzut averea topindu-se, deși deține multe fabrici în estul țării. Motivul dat de Forbes: „Două treimi din averea lui provin din proprietăți imobiliare și numerar de peste ocean”.

Luptă împotriva influenței oligarhilor

Războiul i-a oferit și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski posibilitatea de a scăpa de anumiți oligarhi. Forbes i-a scos din clasament pe cei care au fost „decăzuți din cetățenie”, din motive uneori obscure, precum Ihor Kolomoisky, sau pentru că sunt acuzați de „trădare” din cauza apropierii de Rusia. Este cazul lui Viktor Medvedciuk, apropiat al lui Vladimir Putin, arestat de autoritățile ucrainene la jumătatea lunii aprilie și apoi trimis în Rusia după un schimb de prizonieri cu Moscova în septembrie.

În realitate, slăbirea oligarhilor a început cu mult înainte de război. În noiembrie 2021, Zelensky a promulgat o lege adoptată de Parlament, numită „dezoligarhizare”, care constă în crearea unui registru național al oligarhilor pentru a lupta împotriva influenței lor politice. Pentru a fi inclus în această listă, oamenii de afaceri trebuie să îndeplinească cel puțin trei din patru condiții: să dețină mass-media, să aibă o poziție de monopol într-o industrie, să participe la viața politică și să dețină cel puțin 2,2 miliarde de hrivne (55 de milioane de euro).

Miliardarii Petro Poroșenko, fostul președinte ucrainean, și Rinat Akhmetov și-au vândut deja canalele de televiziune. Din ruinele războiului poate că va apărea o economie cu o concurență mai liberă și cu mai puține interferențe politice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #digital #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.