Punct de cotitură în peisajul capitalismului ucrainean. Puterea oligarhilor scade, cresc antreprenorii digitali

Mai mult legată de tehnologie și mai puțin industrială, economia ucraineană s-a schimbat în marș forțat după invazia rusă, provocând răsturnări în mica lume a oligarhilor locali, scrie LeMonde, citat de Rador.

Puterea oligarhilor ucraineni a fost mult slăbită de la începutul războiului, din februarie 2022. Ponderea lor economică, politică și mediatică a fost considerabilă, mult mai mult decât în Rusia de exemplu, unde prezența unui lider autoritar precum Vladimir Putin le limitează influența.

Noul clasament Forbes, care a fost făcut public pe 27 decembrie, arată că averea celor mai bogați douăzeci de oameni din Ucraina s-a redus la jumătate de la începutul războiului. Dar, mai presus de toate, profilul lor s-a schimbat. Războiul marchează și un punct de cotitură în peisajul capitalismului ucrainean.

Mulți oligarhi care ocupau fruntea clasamentului după căderea imperiului sovietic în 1991 au fost înlocuiți, pentru prima dată, de antreprenori din tehnologie. Aceștia din urmă ocupă acum șapte din primele douăzeci de locuri ale clasamentului. Acest sector este unul dintre cele care au rezistat cel mai bine invaziei ruse. Spre deosebire de industria siderurgică, agricultura sau industria minieră, care au făcut averea vechilor oligarhi datorită apropierii lor de puterea politică, start-up-urile au scăpat mai ușor de distrugerile produse de război.

Acestea au fost mutate în timp record în vestul țării sau în străinătate. Este cazul SoftServe, al cărei fondator, Taras Kytsmey, recunoaște că a avut „puțin stres” doar atunci când a fost nevoie să mute cele 3.500 de familii ale angajaților săi în vestul Ucrainei, iar alte 1.800 în străinătate. Companiile din acest sector au un alt mare avantaj: sunt internaționale. SoftServe are birouri în treisprezece țări, iar clienții săi sunt adesea în străinătate. Grammarly, care a făcut averea ucrainenilor Max Lytvyn și Alex Shevchenko, numărul doi și trei în clasament, are sediul la San Francisco.

Apariția antreprenorilor din tehnologie în clasamentul Forbes poate fi explicată mai ales prin scăderea averilor industriașilor, ale căror bunuri sunt amputate ca urmare a anexării și a distrugerilor provocate de Rusia. Rinat Ahmetov, de exemplu, și-a văzut averea scăzând cu 9,3 miliarde de dolari în timpul războiului, deși rămâne cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, cu o avere estimată de 4,4 miliarde de dolari. Pierderile sale sunt atât de mari, încât a depus în iunie o plângere împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru confiscare de bunuri.

Victor Pinciuk, al patrulea în clasament, este unul dintre puținii care nu și-a văzut averea topindu-se, deși deține multe fabrici în estul țării. Motivul dat de Forbes: „Două treimi din averea lui provin din proprietăți imobiliare și numerar de peste ocean”.

Luptă împotriva influenței oligarhilor

Războiul i-a oferit și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski posibilitatea de a scăpa de anumiți oligarhi. Forbes i-a scos din clasament pe cei care au fost „decăzuți din cetățenie”, din motive uneori obscure, precum Ihor Kolomoisky, sau pentru că sunt acuzați de „trădare” din cauza apropierii de Rusia. Este cazul lui Viktor Medvedciuk, apropiat al lui Vladimir Putin, arestat de autoritățile ucrainene la jumătatea lunii aprilie și apoi trimis în Rusia după un schimb de prizonieri cu Moscova în septembrie.

În realitate, slăbirea oligarhilor a început cu mult înainte de război. În noiembrie 2021, Zelensky a promulgat o lege adoptată de Parlament, numită „dezoligarhizare”, care constă în crearea unui registru național al oligarhilor pentru a lupta împotriva influenței lor politice. Pentru a fi inclus în această listă, oamenii de afaceri trebuie să îndeplinească cel puțin trei din patru condiții: să dețină mass-media, să aibă o poziție de monopol într-o industrie, să participe la viața politică și să dețină cel puțin 2,2 miliarde de hrivne (55 de milioane de euro).

Miliardarii Petro Poroșenko, fostul președinte ucrainean, și Rinat Akhmetov și-au vândut deja canalele de televiziune. Din ruinele războiului poate că va apărea o economie cu o concurență mai liberă și cu mai puține interferențe politice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #digital #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Philip Morris International (PMI) a făcut public cel de-al cincilea Raport Integrat pentru anul 2023, care prezintă progresele companiei în atingerea obiectivului său primar – crearea unui viitor fără fum. Cu un accent puternic pe practicile sustenabile, raportul evidențiază realizările în mai multe direcții, de la investiții în dezvoltarea produselor fără fum, promovarea economiei circulare, până la crearea unei culturi incluzive în cadrul companiei.

Raportul Integrat descrie strategia de sustenabilitate a Philip Morris International în două direcții: impactul produselor (ce produce compania) și impactul operațiunilor (cum compania produce).

Principala ambiție a companiei este dezvoltarea alternativelor fără fum fundamentate științific. Raportul relevă că, începând cu anul 2008, Philip Morris International a investit peste 12,5 miliarde USD în această direcție. Totodată, la nivel global sunt peste 28 de milioane de utilizatori adulți ai dispozitivelor electronice de încălzire a tutunului, prezente pe 84 de piețe în toată lumea.

„2023 a fost un an marcat de unitate, determinare și un angajament continuu față de viziunea noastră – crearea unui viitor fără fum. Pe măsură ce ne confruntăm cu noi provocări, reziliența de durată a oamenilor noștri, talentul excepțional și profunzimea scopului ne asigură că suntem bine pregătiți pentru a ne continua călătoria – urmărind progresul, îmbrățișând inovația și promovând sustenabilitatea, în timp ce ne transformăm cu adevărat”, a declarat Jacek Olczak, director executiv al Philip Morris International.

Construind un viitor fără fum, compania pune accent pe impactul produselor sale asupra mediului înconjurător. Pentru a reduce problema deșeurilor post-consum, Philip Morris International colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. O parte din dispozitive sunt reparate și plasate din nou spre comercializare. Anul trecut, 320.000 de dispozitive electronice fără fum au fost recondiționate, dublu față de 2021. Dispozitivele care nu pot fi reparate sunt reciclate și utilizate în producție.

„La Philip Morris International, sustenabilitatea este un proces continuu de transformare și inovare. Este o oportunitate pentru a regândi toate procesele de lucru și a implementa practici noi. Atât la nivel global, cât și local, compania noastră s-a angajat să se dezvolte sustenabil pentru a reduce impactul activității sale asupra mediului și societății. În 2018, ne-am alăturat programului global de colectare a dispozitivelor electronice uzate și am reușit să transmitem spre reciclare 5 tone de dispozitive colectate de la utilizatori”, a declarat Elena Naumenko, director al Philip Morris Moldova.

Raportul descrie, de asemenea, angajamentul PMI de a promova incluziunea și egalitatea pentru cei peste 73.700 de angajați din întreaga lume.

„Aceste angajamente fac parte din ADN-ul companiei de a promova oportunități echitabile de dezvoltare și avansare în carieră. Ne mândrim că, în Moldova, reprezentarea de gen în funcțiile de conducere este de 50/50. Suntem motivați să continuăm să construim un mediu de lucru incluziv și divers, în care fiecare membru al echipei se simte apreciat și încurajat. Eforturile noastre sunt confirmate de sondajele interne, care arată că peste 90% dintre angajații noștri sunt mândri să lucreze la Philip Morris Moldova și ar recomanda compania noastră prietenilor”, a declarat Elena Naumenko.

Raportul Integrat pentru anul 2023 demonstrează progrese în reducerea amprentei de carbon, precum și în promovarea practicilor de aprovizionare durabilă.

#Elena Naumenko #Raport Integrat pentru anul 2023 #Philip Morris International