7 puteri mondiale intensifică războiul contra Rusiei lui Putin: O nouă ”armă” va lovi Moscova

În ziua de 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina, președintele rus nu a crezut că Occidentul va rămâne atât de unit împotriva Rusiei și că nu vor exista fisuri.

Acum, după mai multe pachete de sancțiuni luate de Statele Unite și aliații săi contra Moscovei, mai pregătește încă o lovitură: 7 puteri mondiale din Grupul G7 își intensifică războiul economic împotriva Kremlinului, care vizează industria petrolieră și cufărul său cu bani.
Țările G7, cele mai bogate din lume, se pregătesc să instituie controlul prețurilor la energia provenită din Rusia, măsură care reprezintă o modalitate de a reduce finanțarea războiului lui Putin, potrivit Business Insider.

Revigorarea controlului prețurilor petrolului și al gazelor naturale ale Rusiei semnalează un pivot semnificativ față de status quo-ul economic din ultimele decenii. Și așa cum invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit tendința de decenii către globalizare, războiul economic dintre Occident și Kremlin va schimba modul în care guvernele luptă împotriva inflației.

Controlul prețurilor a fost adoptat ultima dată în cele mai mari economii din lume în anii ’70. Președintele american Richard Nixon a înghețat salariile și prețurile timp de 90 de zile în 1971, pentru a combate ceea ce a devenit mai târziu criza inflației din acel deceniu.

Acum, anunțul G7 semnalează o revenire către controlul prețurilor adoptat de Nixon, însă acum el vizează energia. Acest aspect este dorit pentru a paraliza una dintre sursele majore de numerar ale Rusiei.

Plafonarea prețurilor din energie este unul denumit ”inteligent” de către The Washington Post, argumentând că el poate ”stăpâni cufărul cu bani provenind din petrolul și gazele Rusiei”.

Controlul prețului petrolului din Rusia ar trebui să scadă prețul țițeiului pe plan mondial și să-l lase pe președintele Putin cu mai puțini bani pentru războiul său sângeros din Ucraina.

În timp ce controlul prețurilor ar putea elimina G7 din comerțul cu petrol al Rusiei, Kremlinul a amenințat deja că nu va mai vinde dacă i se va impune un plafon și își va schimba piața de desfacere.

Să menționăm faptul că aproximativ 50% din exporturile de petrol pe mare ale Rusiei din iunie 2022 au fost în China și India, însă lucrurile stau mult mai grav la gaze naturale unde vânzările Rusiei din Europa au fost în 2021 de 170 de miliarde de metri cubi, iar cele din China au însumat doar 16,5 miliarde de metri cubi, adică doar 10% din livrările de pe bătrânul continent. Astfel, pierderile la gaze naturale vor fi uriașe pentru Rusia, deoarece nu va găsi alte piețe pentru a direcționa volumele din Europa, care s-au oprit.

#puteri #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.