7 puteri mondiale intensifică războiul contra Rusiei lui Putin: O nouă ”armă” va lovi Moscova

În ziua de 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina, președintele rus nu a crezut că Occidentul va rămâne atât de unit împotriva Rusiei și că nu vor exista fisuri.

Acum, după mai multe pachete de sancțiuni luate de Statele Unite și aliații săi contra Moscovei, mai pregătește încă o lovitură: 7 puteri mondiale din Grupul G7 își intensifică războiul economic împotriva Kremlinului, care vizează industria petrolieră și cufărul său cu bani.
Țările G7, cele mai bogate din lume, se pregătesc să instituie controlul prețurilor la energia provenită din Rusia, măsură care reprezintă o modalitate de a reduce finanțarea războiului lui Putin, potrivit Business Insider.

Revigorarea controlului prețurilor petrolului și al gazelor naturale ale Rusiei semnalează un pivot semnificativ față de status quo-ul economic din ultimele decenii. Și așa cum invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit tendința de decenii către globalizare, războiul economic dintre Occident și Kremlin va schimba modul în care guvernele luptă împotriva inflației.

Controlul prețurilor a fost adoptat ultima dată în cele mai mari economii din lume în anii ’70. Președintele american Richard Nixon a înghețat salariile și prețurile timp de 90 de zile în 1971, pentru a combate ceea ce a devenit mai târziu criza inflației din acel deceniu.

Acum, anunțul G7 semnalează o revenire către controlul prețurilor adoptat de Nixon, însă acum el vizează energia. Acest aspect este dorit pentru a paraliza una dintre sursele majore de numerar ale Rusiei.

Plafonarea prețurilor din energie este unul denumit ”inteligent” de către The Washington Post, argumentând că el poate ”stăpâni cufărul cu bani provenind din petrolul și gazele Rusiei”.

Controlul prețului petrolului din Rusia ar trebui să scadă prețul țițeiului pe plan mondial și să-l lase pe președintele Putin cu mai puțini bani pentru războiul său sângeros din Ucraina.

În timp ce controlul prețurilor ar putea elimina G7 din comerțul cu petrol al Rusiei, Kremlinul a amenințat deja că nu va mai vinde dacă i se va impune un plafon și își va schimba piața de desfacere.

Să menționăm faptul că aproximativ 50% din exporturile de petrol pe mare ale Rusiei din iunie 2022 au fost în China și India, însă lucrurile stau mult mai grav la gaze naturale unde vânzările Rusiei din Europa au fost în 2021 de 170 de miliarde de metri cubi, iar cele din China au însumat doar 16,5 miliarde de metri cubi, adică doar 10% din livrările de pe bătrânul continent. Astfel, pierderile la gaze naturale vor fi uriașe pentru Rusia, deoarece nu va găsi alte piețe pentru a direcționa volumele din Europa, care s-au oprit.

#puteri #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tentativa Asociației Obștești „MORA” de a obține avizarea ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor a fost stopată definitiv, după ce autoritățile statului au constatat neconformități grave și riscuri majore. Decizia a fost luată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în baza constatărilor și informațiilor prezentate de Centrul Național Anticorupție.

Potrivit materialelor analizate în cadrul procedurii administrative, „MORA” nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În special, autoritățile au stabilit că asociația nu este controlată efectiv de titularii de drepturi și nu acționează exclusiv în interesul colectiv al autorilor, așa cum impune legea pentru organizațiile de gestiune colectivă.

Un rol-cheie în luarea deciziei l-au avut constatările CNA, care a informat AGEPI că mai multe asociații, inclusiv „MORA”, ar fi fost înregistrate, finanțate și gestionate în interesele aceleiași persoane, prin intermediul unor persoane interpuse. Aceste constatări contravin direct principiului de bază al gestiunii colective – acela că organizațiile trebuie să fie create și conduse de titularii de drepturi, nu de structuri din afara acestora.

Mai mult, potrivit informațiilor transmise autorităților anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat riscuri legate de profilul persoanei care ar exercita controlul real asupra acestor structuri, inclusiv prin prisma conexiunilor externe și a relațiilor ce ar putea afecta securitatea Republicii Moldova.

În aceste condiții, AGEPI a concluzionat că „MORA” nu respectă cerințele legale privind domeniul real de activitate, modul de organizare și control, precum și prevederile propriului statut. Prin urmare, autoritatea a aplicat prevederile legale și a refuzat avizarea asociației ca organizație de gestiune colectivă.

Decizia pune punct unui dosar care s-a întins pe parcursul a peste trei ani, marcat de suspendări, solicitări repetate de completare a documentelor și tentative de actualizare a actelor.

Menționăm că grupul media REALITATEA a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare.

Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunțau despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

#mora #Agepi #CNA