7 puteri mondiale intensifică războiul contra Rusiei lui Putin: O nouă ”armă” va lovi Moscova

În ziua de 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina, președintele rus nu a crezut că Occidentul va rămâne atât de unit împotriva Rusiei și că nu vor exista fisuri.

Acum, după mai multe pachete de sancțiuni luate de Statele Unite și aliații săi contra Moscovei, mai pregătește încă o lovitură: 7 puteri mondiale din Grupul G7 își intensifică războiul economic împotriva Kremlinului, care vizează industria petrolieră și cufărul său cu bani.
Țările G7, cele mai bogate din lume, se pregătesc să instituie controlul prețurilor la energia provenită din Rusia, măsură care reprezintă o modalitate de a reduce finanțarea războiului lui Putin, potrivit Business Insider.

Revigorarea controlului prețurilor petrolului și al gazelor naturale ale Rusiei semnalează un pivot semnificativ față de status quo-ul economic din ultimele decenii. Și așa cum invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit tendința de decenii către globalizare, războiul economic dintre Occident și Kremlin va schimba modul în care guvernele luptă împotriva inflației.

Controlul prețurilor a fost adoptat ultima dată în cele mai mari economii din lume în anii ’70. Președintele american Richard Nixon a înghețat salariile și prețurile timp de 90 de zile în 1971, pentru a combate ceea ce a devenit mai târziu criza inflației din acel deceniu.

Acum, anunțul G7 semnalează o revenire către controlul prețurilor adoptat de Nixon, însă acum el vizează energia. Acest aspect este dorit pentru a paraliza una dintre sursele majore de numerar ale Rusiei.

Plafonarea prețurilor din energie este unul denumit ”inteligent” de către The Washington Post, argumentând că el poate ”stăpâni cufărul cu bani provenind din petrolul și gazele Rusiei”.

Controlul prețului petrolului din Rusia ar trebui să scadă prețul țițeiului pe plan mondial și să-l lase pe președintele Putin cu mai puțini bani pentru războiul său sângeros din Ucraina.

În timp ce controlul prețurilor ar putea elimina G7 din comerțul cu petrol al Rusiei, Kremlinul a amenințat deja că nu va mai vinde dacă i se va impune un plafon și își va schimba piața de desfacere.

Să menționăm faptul că aproximativ 50% din exporturile de petrol pe mare ale Rusiei din iunie 2022 au fost în China și India, însă lucrurile stau mult mai grav la gaze naturale unde vânzările Rusiei din Europa au fost în 2021 de 170 de miliarde de metri cubi, iar cele din China au însumat doar 16,5 miliarde de metri cubi, adică doar 10% din livrările de pe bătrânul continent. Astfel, pierderile la gaze naturale vor fi uriașe pentru Rusia, deoarece nu va găsi alte piețe pentru a direcționa volumele din Europa, care s-au oprit.

#puteri #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.