7 puteri mondiale intensifică războiul contra Rusiei lui Putin: O nouă ”armă” va lovi Moscova

În ziua de 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina, președintele rus nu a crezut că Occidentul va rămâne atât de unit împotriva Rusiei și că nu vor exista fisuri.

Acum, după mai multe pachete de sancțiuni luate de Statele Unite și aliații săi contra Moscovei, mai pregătește încă o lovitură: 7 puteri mondiale din Grupul G7 își intensifică războiul economic împotriva Kremlinului, care vizează industria petrolieră și cufărul său cu bani.
Țările G7, cele mai bogate din lume, se pregătesc să instituie controlul prețurilor la energia provenită din Rusia, măsură care reprezintă o modalitate de a reduce finanțarea războiului lui Putin, potrivit Business Insider.

Revigorarea controlului prețurilor petrolului și al gazelor naturale ale Rusiei semnalează un pivot semnificativ față de status quo-ul economic din ultimele decenii. Și așa cum invazia Ucrainei de către Rusia a zguduit tendința de decenii către globalizare, războiul economic dintre Occident și Kremlin va schimba modul în care guvernele luptă împotriva inflației.

Controlul prețurilor a fost adoptat ultima dată în cele mai mari economii din lume în anii ’70. Președintele american Richard Nixon a înghețat salariile și prețurile timp de 90 de zile în 1971, pentru a combate ceea ce a devenit mai târziu criza inflației din acel deceniu.

Acum, anunțul G7 semnalează o revenire către controlul prețurilor adoptat de Nixon, însă acum el vizează energia. Acest aspect este dorit pentru a paraliza una dintre sursele majore de numerar ale Rusiei.

Plafonarea prețurilor din energie este unul denumit ”inteligent” de către The Washington Post, argumentând că el poate ”stăpâni cufărul cu bani provenind din petrolul și gazele Rusiei”.

Controlul prețului petrolului din Rusia ar trebui să scadă prețul țițeiului pe plan mondial și să-l lase pe președintele Putin cu mai puțini bani pentru războiul său sângeros din Ucraina.

În timp ce controlul prețurilor ar putea elimina G7 din comerțul cu petrol al Rusiei, Kremlinul a amenințat deja că nu va mai vinde dacă i se va impune un plafon și își va schimba piața de desfacere.

Să menționăm faptul că aproximativ 50% din exporturile de petrol pe mare ale Rusiei din iunie 2022 au fost în China și India, însă lucrurile stau mult mai grav la gaze naturale unde vânzările Rusiei din Europa au fost în 2021 de 170 de miliarde de metri cubi, iar cele din China au însumat doar 16,5 miliarde de metri cubi, adică doar 10% din livrările de pe bătrânul continent. Astfel, pierderile la gaze naturale vor fi uriașe pentru Rusia, deoarece nu va găsi alte piețe pentru a direcționa volumele din Europa, care s-au oprit.

#puteri #G7 #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia mondială dă semne de reziliență într-un context marcat de conflicte geopolitice, tensiuni comerciale și incertitudini legate de politica tarifară, iar perspectivele pentru anul 2026 sunt mai optimiste decât se anticipa anterior. Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere prognoza de evoluție a economiei globale în cea mai recentă actualizare a raportului World Economic Outlook, estimând un avans al PIB-ului mondial de 3,3% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale peste proiecția din luna octombrie 2025.

Revizuirea vine după un ritm similar de creștere, de 3,3%, consemnat în 2025, și el ușor peste așteptările inițiale ale instituției. Potrivit FMI, adaptarea rapidă a companiilor și a economiilor la noile realități comerciale a atenuat impactul tarifelor impuse de Statele Unite.

Conform explicațiilor FMI, firmele au compensat tarifele mai ridicate prin reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce unele acorduri comerciale au dus la reducerea taxelor, iar China și-a orientat exporturile spre alte piețe, inclusiv Asia de Sud-Est și Europa. Noile prognoze pornesc de la o rată medie a tarifelor americane de 18,5%, mai mică decât nivelul de aproximativ 25% luat în calcul în primăvara anului trecut.

FMI avertizează însă că riscurile persistă. O eventuală decizie a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor ar putea genera noi incertitudini, în special dacă administrația americană va introduce alte măsuri comerciale.

În același timp, raportul subliniază potențialul inteligenței artificiale de a susține creșterea economică. FMI estimează că investițiile accelerate și adoptarea rapidă a AI ar putea adăuga până la 0,3 puncte procentuale la creșterea globală în 2026 și între 0,1 și 0,8 puncte procentuale anual pe termen mediu, în funcție de ritmul implementării și de nivelul de pregătire al economiilor.

În cazul principalelor economii, Statele Unite sunt așteptate să înregistreze o creștere de 2,4% în 2026, cu 0,3 puncte procentuale peste estimările anterioare, susținută inclusiv de investițiile în infrastructura AI. China ar urma să crească cu 4,5%, sub nivelul de 5% din 2025, dar peste prognoza din octombrie, pe fondul reducerii temporare a tarifelor și al redirecționării exporturilor.

Pentru zona euro, FMI prognozează o creștere de 1,3% în 2026, ușor revizuită în sus datorită majorării cheltuielilor publice în Germania și performanțelor mai bune în Spania și Irlanda. Economiile emergente și în curs de dezvoltare ar urma să avanseze cu 4,2% în 2026, iar pentru Europa emergentă FMI estimează un ritm de 2,3%.

Actualizarea raportului nu include prognoze noi pentru Republica Moldova. În raportul din octombrie 2025, FMI a revizuit în creștere estimarea de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2025, la 1,7%, dar a redus prognoza pentru 2026 la 2,2%, concomitent cu ajustarea în jos a așteptărilor privind inflația.