Vremea nefavorabilă va duce la scăderea producţiei de vin a Franţei, în 2024

10 Nov. 2024, 09:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2024, 09:07 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Producţia de vin a Franţei ar urma să scadă anul acesta cu aproape un sfert, deoarece vremea nefavorabilă a afectat podgoriile, cea mai afectată fiind regiunea Champagne, a anunţat vineri Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters.

Ministerul se aşteaptă în 2024 la o producţie de vin de 36,9 milioane hectolitri, în scădere faţă de un nivel de 37,5 milioane hectolitri previzionat luna trecută. Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.

Estimarea revizuită, care are la bază cele mai recente date privind recoltarea, este cu 17% sub media din ultimii cinci ani, de 44,2 milioane hectolitri.

„Acest an a fost caracterizat de vremea nefavorabilă, cu precipitaţii de la înflorire şi până la recoltare în majoritatea regiunilor unde se cultivă viţa de vie, iar bolile au afectat recoltele”, a apreciat Ministerul Agriculturii.

Toate tipurile de vin sunt afectate, precum şi cele care urmează să fie distilate pentru coniac, şi care au beneficiat anul trecut de o recoltă excepţională.

Champagne a înregistrat anul acesta cel mai sever declin al producţiei în rândul regiunilor producătoare de vin, cu o scădere de 46%, faţă de rezultatele bune din 2023 şi cu 31% sub media din ultimii cinci ani.

La fel ca şi alte culturi, precum cerealele, strugurii au avut şi ei de suferit de pe urma ploilor abundente care au căzut în Franţa în acest an. Excesul de umezeală a ajutat la răspândirea bolilor în vii, a subliniat Ministerul francez al Agriculturii. În plus, multe culturi de viţă de vie au avut de suferit de pe urma unui fenomen de polenizare deficitară, tot din cauza ploilor în perioada de înflorire.

Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin. Însă sectorul se confruntă cu scăderea consumului intern, fenomen care a lovit unele zone importante pentru producţia de vin, cum este Bordeaux, contribuind la protestele recente ale fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.