Premierul Recean: Tiraspolul refuză soluțiile noastre, dar noi rămânem alături de cetățeni

Guvernul Republicii Moldova, condus de premierul Dorin Recean, își reafirmă angajamentul de a găsi soluții pentru criza energetică provocată de acțiunile unilaterale ale „Gazprom” pe malul stâng al Nistrului. Acțiunile întreprinse până acum și planurile pentru asigurarea accesului la energie electrică și gaze naturale au fost discutate în cadrul unei ședințe la care au participat președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian.

Premierul a anunțat că autoritățile centrale colaborează cu cele locale pentru a implementa măsuri de interconectare a localităților din zona de securitate. Satul Varnița din raionul Anenii Noi și satul Copanca din raionul Căușeni vor fi racordate la rețelele electrice de distribuție ale „Premier Energy Distribution” SA, iar alte 14 localități vor fi integrate în rețelele de gaze naturale ale „Moldovagaz”.

„Lucrările sunt complexe, iar subtraversările râului Nistru necesită timp, dar colaborarea între autorități și partenerii externi va asigura finalizarea acestor proiecte esențiale pentru populație,” a declarat Dorin Recean.

Între timp, Guvernul a oferit ajutor umanitar, inclusiv combustibil și generatoare, pentru localitățile afectate de lipsa de curent, cum ar fi Varnița și Cocieri. Premierul a subliniat că această criză nu este doar energetică, ci și o provocare geopolitică orchestrată de Federația Rusă.

„Tiraspolul nu este autonom în deciziile sale, iar această criză este indusă de Federația Rusă pentru a destabiliza Republica Moldova și a o folosi în războiul împotriva Ucrainei,” a declarat premierul.

În acest context, autoritățile moldovenești rămân disponibile să furnizeze lemne, peleți, generatoare și produse alimentare pentru regiunea transnistreană, continuând totodată discuțiile cu partenerii externi pentru sprijin suplimentar.

Guvernul lucrează la proiecte pentru instalarea centralelor pe biomasă, care vor oferi autonomie energetică școlilor, spitalelor și grădinițelor. Premierul Recean a precizat că Republica Moldova a propus să organizeze achiziții de gaze pentru regiunea transnistreană, însă oferta a fost respinsă.

„Gazprom are obligația contractuală să livreze gaze până în 2026, însă concernul rus a ales să încalce contractul și să sisteze livrările,” a subliniat președinta Maia Sandu, care a participat la vizita oficială.

În cadrul vizitei la Varnița, oficialii au transmis generatoare electrice instituțiilor publice, inclusiv Grădiniței „Romanița”, Liceului Teoretic Varnița și Centrului comunitar multifuncțional „Asclepio”.

Prim-ministrul Dorin Recean a promis că Guvernul va continua să prioritizeze siguranța și bunăstarea cetățenilor, în ciuda provocărilor externe care afectează Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#varnita #Recean #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.