Piața valutară în cash: Euro crește, dolarul scade și rubla rusească pierde teren

În luna ianuarie, piața valutară în cash a înregistrat un volum semnificativ de tranzacții în numerar, iar principalele valute tranzacționate au fost dolarul american și euro. Conform datelor prezentate de BNM, totalul cumpărărilor și vânzărilor de valută străină a atins echivalentul a 376,9 milioane de euro, cu 13,6% mai puțin în ianuarie față de luna precedentă.

Printre factorii principali ai acestei scăderi se numără fluctuațiile cursurilor valutare și schimbările economice regionale. De asemenea, se remarcă o diminuare a interesului față de rubla rusă și dolarul american, în favoarea euro și leului românesc.

Euro a înregistrat un volum total de tranzacții de 262,9 milioane de euro, dintre care 191,1 milioane de euro au fost cumpărări, iar 71,8 milioane de euro au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, volumul cumpărărilor și vânzărilor de euro a scăzut, dar în continuare moneda europeană a reprezentat aproximativ 69,8% din totalul tranzacțiilor valutare pe piața internă. Ponderea cumpărărilor de euro a fost de 67,3%, în timp ce vânzările s-au ridicat la 77,1% din totalul tranzacțiilor, înregistrând o scădere de 7,5% față de luna precedentă.

Dolarul american a înregistrat o scădere semnificativă în ianuarie 2025, cu un volum total de tranzacții de echivalentul a 73,3 milioane de euro, dintre care 60,4 milioane au fost cumpărări și 12,9 milioane au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, cumpărările de dolari au scăzut cu 21,5%, iar vânzările s-au comprimat cu 19,9%. Această scădere semnificativă este atribuită unei volatilitați în piața internațională, precum și unor factori economici care au afectat apetitul moldovenilor pentru dolarul american.

În ceea ce privește rublele rusești, tranzacțiile au fost mult mai mici, cu un total de echivalentul a 1,7 milioane de euro, dintre care 0,9 milioane au fost cumpărări și 0,8 milioane au fost vânzări. Rubla rusească a pierdut teren față de luna precedentă, cu o scădere de 10% în volumul total al tranzacțiilor.

În plus, tranzacțiile cu alte valute au fost și ele semnificativ mai mici, cu un total de 30,2 milioane de euro tranzacționate. Dintre acestea, 26,9 milioane de unități au fost cumpărări, iar 3,3 milioane de unități au fost vânzări. De asemenea, tranzacțiile cu lei românești și hrivne ucrainene au avut o pondere mică, dar au înregistrat o creștere față de luna ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.