Piața valutară în cash: Euro crește, dolarul scade și rubla rusească pierde teren

În luna ianuarie, piața valutară în cash a înregistrat un volum semnificativ de tranzacții în numerar, iar principalele valute tranzacționate au fost dolarul american și euro. Conform datelor prezentate de BNM, totalul cumpărărilor și vânzărilor de valută străină a atins echivalentul a 376,9 milioane de euro, cu 13,6% mai puțin în ianuarie față de luna precedentă.

Printre factorii principali ai acestei scăderi se numără fluctuațiile cursurilor valutare și schimbările economice regionale. De asemenea, se remarcă o diminuare a interesului față de rubla rusă și dolarul american, în favoarea euro și leului românesc.

Euro a înregistrat un volum total de tranzacții de 262,9 milioane de euro, dintre care 191,1 milioane de euro au fost cumpărări, iar 71,8 milioane de euro au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, volumul cumpărărilor și vânzărilor de euro a scăzut, dar în continuare moneda europeană a reprezentat aproximativ 69,8% din totalul tranzacțiilor valutare pe piața internă. Ponderea cumpărărilor de euro a fost de 67,3%, în timp ce vânzările s-au ridicat la 77,1% din totalul tranzacțiilor, înregistrând o scădere de 7,5% față de luna precedentă.

Dolarul american a înregistrat o scădere semnificativă în ianuarie 2025, cu un volum total de tranzacții de echivalentul a 73,3 milioane de euro, dintre care 60,4 milioane au fost cumpărări și 12,9 milioane au fost vânzări. Comparativ cu luna decembrie 2024, cumpărările de dolari au scăzut cu 21,5%, iar vânzările s-au comprimat cu 19,9%. Această scădere semnificativă este atribuită unei volatilitați în piața internațională, precum și unor factori economici care au afectat apetitul moldovenilor pentru dolarul american.

În ceea ce privește rublele rusești, tranzacțiile au fost mult mai mici, cu un total de echivalentul a 1,7 milioane de euro, dintre care 0,9 milioane au fost cumpărări și 0,8 milioane au fost vânzări. Rubla rusească a pierdut teren față de luna precedentă, cu o scădere de 10% în volumul total al tranzacțiilor.

În plus, tranzacțiile cu alte valute au fost și ele semnificativ mai mici, cu un total de 30,2 milioane de euro tranzacționate. Dintre acestea, 26,9 milioane de unități au fost cumpărări, iar 3,3 milioane de unități au fost vânzări. De asemenea, tranzacțiile cu lei românești și hrivne ucrainene au avut o pondere mică, dar au înregistrat o creștere față de luna ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.