Europa, în fața unui „moment Sputnik” financiar! SUA și China redesenează piețele, iar Germania e cheia jocului

Piețele financiare globale au fost martorele unei schimbări dramatice, care a inversat tendințele dominante până la începutul lunii februarie. Acțiunile americane au scăzut, subperformând în raport cu alte economii, iar încrederea investitorilor în perspectivele economice ale SUA și Europei a fost serios zdruncinată, notează Financial Times.

Această schimbare a fost determinată de trei factori esențiali. Este vorba de îngrijorările crescânde privind economia SUA, un posibil „moment Sputnik” în Europa, stimulat de Germania și o nouă strategie a Chinei, care combină stimulentele economice cu reformele

Declinul acțiunilor americane și scăderea randamentelor obligațiunilor indică o slăbire a încrederii în economia SUA. Incertitudinile privind tarifele impuse aliaților comerciali și tăierile bugetare din sectorul public afectează piața muncii și veniturile populației.

Oficialii guvernului american susțin că aceste „perturbări” sunt doar etape ale unei reforme mai ample, menite să conducă la o creștere economică mai echitabilă, reducerea influenței statului asupra economiei și încurajarea sectorului privat. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor afecta încrederea investitorilor pe termen lung și vor diminua avantajele economiei americane.

Modificarea percepției asupra Europei vine pe fondul schimbărilor din politica economică a Germaniei, care ar putea abandona austeritatea fiscală și ar opta pentru o creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Această schimbare de direcție este accelerată de relațiile tensionate cu SUA, în special din cauza reorientării Washingtonului în politica față de Ucraina.

Dacă Germania își relaxează disciplina fiscală și investește masiv în modernizare, Europa ar putea deveni un nou motor de creștere economică, reducând decalajul față de SUA.

China semnalează o strategie mai agresivă de stimulare economică, încercând să evite o stagnare similară cu cea a Japoniei. Cele mai recente date economice arată o scădere a prețurilor de consum și producție, ceea ce alimentează temerile legate de o posibilă deflație.

Investitorii urmăresc cu atenție echilibrul delicat dintre stimulente și reforme în economia chineză, întrucât o abordare prea agresivă ar putea crea bule financiare, iar una prea prudentă ar putea prelungi încetinirea economică.

Există două scenarii pentru viitorul economic global: scenariul optimist – SUA încetinește temporar, dar creșterea accelerată a Europei și Chinei duce la un echilibru mai sustenabil al economiei globale și scenariul pesimist – Toate economiile converg în jos, într-un scenariu de stagflație: Germania întârzie reformele, China continuă să se lupte cu dezechilibrele economice, iar SUA intră într-o perioadă prelungită de încetinire economică.

Deși direcția finală a economiei globale rămâne incertă, piețele financiare par să parieze pe un scenariu de convergență pozitivă, mizând pe reziliența SUA, reformele Europei și tranziția controlată a Chinei. Dacă acest scenariu se confirmă, lumea ar putea evita capcana stagflației și ar putea intra într-o fază de creștere echilibrată și sustenabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piete #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.