Europa, în fața unui „moment Sputnik” financiar! SUA și China redesenează piețele, iar Germania e cheia jocului

12 Mart. 2025, 11:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Mart. 2025, 11:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piețele financiare globale au fost martorele unei schimbări dramatice, care a inversat tendințele dominante până la începutul lunii februarie. Acțiunile americane au scăzut, subperformând în raport cu alte economii, iar încrederea investitorilor în perspectivele economice ale SUA și Europei a fost serios zdruncinată, notează Financial Times.

Această schimbare a fost determinată de trei factori esențiali. Este vorba de îngrijorările crescânde privind economia SUA, un posibil „moment Sputnik” în Europa, stimulat de Germania și o nouă strategie a Chinei, care combină stimulentele economice cu reformele

Declinul acțiunilor americane și scăderea randamentelor obligațiunilor indică o slăbire a încrederii în economia SUA. Incertitudinile privind tarifele impuse aliaților comerciali și tăierile bugetare din sectorul public afectează piața muncii și veniturile populației.

Oficialii guvernului american susțin că aceste „perturbări” sunt doar etape ale unei reforme mai ample, menite să conducă la o creștere economică mai echitabilă, reducerea influenței statului asupra economiei și încurajarea sectorului privat. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor afecta încrederea investitorilor pe termen lung și vor diminua avantajele economiei americane.

Modificarea percepției asupra Europei vine pe fondul schimbărilor din politica economică a Germaniei, care ar putea abandona austeritatea fiscală și ar opta pentru o creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Această schimbare de direcție este accelerată de relațiile tensionate cu SUA, în special din cauza reorientării Washingtonului în politica față de Ucraina.

Dacă Germania își relaxează disciplina fiscală și investește masiv în modernizare, Europa ar putea deveni un nou motor de creștere economică, reducând decalajul față de SUA.

China semnalează o strategie mai agresivă de stimulare economică, încercând să evite o stagnare similară cu cea a Japoniei. Cele mai recente date economice arată o scădere a prețurilor de consum și producție, ceea ce alimentează temerile legate de o posibilă deflație.

Investitorii urmăresc cu atenție echilibrul delicat dintre stimulente și reforme în economia chineză, întrucât o abordare prea agresivă ar putea crea bule financiare, iar una prea prudentă ar putea prelungi încetinirea economică.

Există două scenarii pentru viitorul economic global: scenariul optimist – SUA încetinește temporar, dar creșterea accelerată a Europei și Chinei duce la un echilibru mai sustenabil al economiei globale și scenariul pesimist – Toate economiile converg în jos, într-un scenariu de stagflație: Germania întârzie reformele, China continuă să se lupte cu dezechilibrele economice, iar SUA intră într-o perioadă prelungită de încetinire economică.

Deși direcția finală a economiei globale rămâne incertă, piețele financiare par să parieze pe un scenariu de convergență pozitivă, mizând pe reziliența SUA, reformele Europei și tranziția controlată a Chinei. Dacă acest scenariu se confirmă, lumea ar putea evita capcana stagflației și ar putea intra într-o fază de creștere echilibrată și sustenabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.