Europa, în fața unui „moment Sputnik” financiar! SUA și China redesenează piețele, iar Germania e cheia jocului

Piețele financiare globale au fost martorele unei schimbări dramatice, care a inversat tendințele dominante până la începutul lunii februarie. Acțiunile americane au scăzut, subperformând în raport cu alte economii, iar încrederea investitorilor în perspectivele economice ale SUA și Europei a fost serios zdruncinată, notează Financial Times.

Această schimbare a fost determinată de trei factori esențiali. Este vorba de îngrijorările crescânde privind economia SUA, un posibil „moment Sputnik” în Europa, stimulat de Germania și o nouă strategie a Chinei, care combină stimulentele economice cu reformele

Declinul acțiunilor americane și scăderea randamentelor obligațiunilor indică o slăbire a încrederii în economia SUA. Incertitudinile privind tarifele impuse aliaților comerciali și tăierile bugetare din sectorul public afectează piața muncii și veniturile populației.

Oficialii guvernului american susțin că aceste „perturbări” sunt doar etape ale unei reforme mai ample, menite să conducă la o creștere economică mai echitabilă, reducerea influenței statului asupra economiei și încurajarea sectorului privat. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor afecta încrederea investitorilor pe termen lung și vor diminua avantajele economiei americane.

Modificarea percepției asupra Europei vine pe fondul schimbărilor din politica economică a Germaniei, care ar putea abandona austeritatea fiscală și ar opta pentru o creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură. Această schimbare de direcție este accelerată de relațiile tensionate cu SUA, în special din cauza reorientării Washingtonului în politica față de Ucraina.

Dacă Germania își relaxează disciplina fiscală și investește masiv în modernizare, Europa ar putea deveni un nou motor de creștere economică, reducând decalajul față de SUA.

China semnalează o strategie mai agresivă de stimulare economică, încercând să evite o stagnare similară cu cea a Japoniei. Cele mai recente date economice arată o scădere a prețurilor de consum și producție, ceea ce alimentează temerile legate de o posibilă deflație.

Investitorii urmăresc cu atenție echilibrul delicat dintre stimulente și reforme în economia chineză, întrucât o abordare prea agresivă ar putea crea bule financiare, iar una prea prudentă ar putea prelungi încetinirea economică.

Există două scenarii pentru viitorul economic global: scenariul optimist – SUA încetinește temporar, dar creșterea accelerată a Europei și Chinei duce la un echilibru mai sustenabil al economiei globale și scenariul pesimist – Toate economiile converg în jos, într-un scenariu de stagflație: Germania întârzie reformele, China continuă să se lupte cu dezechilibrele economice, iar SUA intră într-o perioadă prelungită de încetinire economică.

Deși direcția finală a economiei globale rămâne incertă, piețele financiare par să parieze pe un scenariu de convergență pozitivă, mizând pe reziliența SUA, reformele Europei și tranziția controlată a Chinei. Dacă acest scenariu se confirmă, lumea ar putea evita capcana stagflației și ar putea intra într-o fază de creștere echilibrată și sustenabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piete #Europa #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani