Moldova deschide ușile nomazilor digitali. Au liber la afaceri globale și investiții masive

Guvernul Republicii Moldova a aprobat o reformă amplă pentru accelerarea dezvoltării economiei digitale, modernizarea administrării afacerilor și atragerea profesioniștilor internaționali, cunoscuți drept nomazi digitali. Proiectul introduce, în premieră, reguli clare pentru activitatea nomazilor digitali și simplifică procesele digitale în afaceri, inclusiv promovarea aparatelor de casă virtuale și a bonurilor fiscale electronice (eBon).

Astfel, nomazii digitali, specialiști calificați care lucrează de la distanță pentru companii străine sau gestionează afaceri online, vor putea beneficia de dreptul de ședere în Moldova pentru o perioadă inițială de până la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii. Fiecare nomad digital este estimat să contribuie cu aproximativ 186.000 de lei anual la economia locală prin taxe, cazare și consum.

„Nomazii digitali aduc expertiză internațională, transferă know-how valoros și stimulează inovația în sectoare-cheie precum industria digitală, economia creativă, turismul și comunicațiile electronice. Estimăm că aproximativ 1.500 de nomazi digitali vor veni anual în Moldova, generând un impact economic de circa 280 milioane de lei”, a declarat viceprim-ministra Doina Nistor, ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În plus, reformele aprobate includ eliminarea barierelor pentru IMM-uri în utilizarea caselor de marcat virtuale și a bonurilor fiscale electronice, facilitând astfel conformarea fiscală și reducerea costurilor administrative. De asemenea, proiectul prevede facilitarea plăților electronice prin integrarea IMM-urilor cu platforme internaționale renumite precum Stripe, PayPal și Revolut și elimină sancțiunile pentru nerepatrierea valutei rezultate din comerț electronic, în limita a 100.000 de lei.

Totodată, antreprenorii din zonele rurale care folosesc terminale POS vor putea oferi cetățenilor posibilitatea retragerii numerarului până la 1.000 de lei direct la punctele comerciale, sporind astfel incluziunea financiară și reducând necesitatea deplasărilor la bancomate.

Reforma prevede și simplificarea proceselor de înregistrare a afacerilor prin extinderea rețelei Centrelor unificate de prestare a serviciilor publice și prin integrarea furnizorilor privați, precum operatorii telecom, prestatorii de servicii de plată și notarii publici. De asemenea, va fi intensificat schimbul automatizat de date între instituțiile publice.

„Această reformă creează premise puternice pentru creșterea competitivității Moldovei, atragerea investițiilor străine, digitalizarea serviciilor pentru afaceri și reducerea semnificativă a birocrației”, a subliniat Doina Nistor.

Guvernul își reconfirmă angajamentul de a susține dezvoltarea unui ecosistem digital modern, accesibil și transparent, menit să sprijine atât antreprenorii locali, cât și specialiștii internaționali care aleg să contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ait #nistor #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat