Armament fantomă pentru Ucraina. Aproape 1 miliard de dolari s-au „evaporat” în contracte ratate

Ucraina a pierdut cel puțin 770 de milioane de dolari în urma unor contracte internaționale de armament neexecutate sau parțial onorate, potrivit unei investigații realizate de Financial Times. Sumele, plătite în avans de-a lungul celor peste trei ani de război cu Rusia, au fost destinate achiziției de arme și muniții esențiale pentru front, însă marfa fie nu a fost livrată, fie a fost incompletă sau de calitate inacceptabilă.

Potrivit sursei citate, aceste pierderi reprezintă o parte semnificativă din bugetul anual al Ucrainei pentru înarmare, estimat între 6 și 8 miliarde de dolari. Problemele au apărut atât din cauza furnizorilor străini, cât și a posibilelor abateri și nereguli interne în procesul de achiziții.

Autoritățile ucrainene investighează zeci de contracte semnate cu brokeri internaționali de armament. În unele cazuri, au fost deschise dosare penale pe numele unor oficiali din Ministerul Apărării, printre care Toomas Nahkur și Oleksandr Liev, responsabili de politica tehnico-militară. Cei doi, împreună cu reprezentanți ai companiei „Lvivskii Arsenal” și ai unei firme străine, sunt suspectați că ar fi încercat să delapideze circa 36,2 milioane de dolari dintr-un contract pentru achiziția a 100.000 de obuze de mortier din Croația. Suma de 12,5 milioane dolari, plătită în avans, ar fi fost deturnată de intermediari pentru activități fără legătură cu livrarea armamentului.

Ambii oficiali neagă acuzațiile și susțin că acționau sub presiune extremă, având ca prioritate găsirea rapidă a muniției, în contextul unui război în desfășurare.

Potrivit Ministerului Apărării, se fac demersuri pentru recuperarea în instanță a 309 milioane dolari din plățile în avans efectuate în cadrul unor contracte considerate între timp imposibil de onorat. Alți 460 de milioane de dolari ar putea fi recuperați prin negocieri amiabile cu furnizorii.

Unul dintre aceste procese a fost câștigat recent de Ucraina la arbitrajul de la Viena, împotriva companiei americane OTL Imports, fondată în 2020 de tânărul antreprenor Tanner Cook. În 2022, compania a încasat un avans de 17,1 milioane dolari pentru furnizarea de muniție, însă nu a livrat niciun produs.

Ancheta FT arată că în prima jumătate a anului 2022, prețurile la muniția de calibru sovietic au crescut de patru ori din cauza cererii explozive. În acel context, Cook ar fi promis livrări din Serbia, printr-o intermediere cu firma ucraineană de stat „Progres”, dar anchetele arată că firma sa nu avea licențele necesare pentru export.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armaent #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește măsuri mai dure împotriva închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare și de a face locuințele mai accesibile. Platforme precum Airbnb și Booking ar putea fi vizate de noi restricții, iar autoritățile locale ar urma să primească mai multe instrumente pentru a limita acest tip de închiriere.

O lege în acest sens, denumită Legea privind locuințele accesibile, urmează să fie aprobată miercuri de Comisia Europeană. Inițiativa va permite identificarea zonelor care se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor beneficia de sprijin juridic pentru a introduce măsuri menite să reducă deficitul de locuințe.

Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, susține că închirierile pe termen scurt nu reprezintă cauza principală a crizei locuințelor din Europa, însă contribuie la agravarea situației în anumite regiuni, în special în marile orașe și în destinațiile turistice.

La nivelul Uniunii Europene, închirierile pe termen scurt înregistrate oficial reprezintă aproximativ 1,2% din totalul locuințelor. În destinațiile turistice populare, însă, ponderea poate ajunge la 20% din fondul locativ.

Datele companiei de consultanță AirDNA arată că în 2025 existau aproximativ 60 000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. În centrul orașului Porto, aceste locuințe reprezentau aproape 40% din fondul locativ disponibil, iar în unele cartiere din Madrid ponderea ajungea până la 56% din locuințele oferite pentru închiriere pe termen lung.

„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a afirmat comisarul european.

Mai multe orașe europene au introdus deja restricții pentru închirierile pe termen scurt. Barcelona intenționează să elimine treptat aproximativ 10 000 de apartamente turistice autorizate până în 2028, în timp ce Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, limite pentru chiriile turistice sau restricții privind apariția unor noi locuințe în regim de închiriere pe termen scurt.

Unele dintre aceste măsuri au ajuns însă în instanță. La Florența, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au contestat restricțiile impuse de autorități.

#restricții la chirie #Booking #Airbnb #UE