Orașul-port Riga și Emmanuil Grinșpuns: Proiectul unui moldovean care va transforma capitala letonă

Riga, capitala Letoniei, trece printr-o transformare urbană majoră odată cu lansarea proiectului Riga Port City – una dintre cele mai ambițioase inițiative de dezvoltare din țările baltice. Acest proiect de amploare promite să schimbe panorama orașului și să impulsioneze economia locală. În centrul acestui demers se află Emmanuil Grinșpuns – investitor internațional și om de afaceri experimentat, originar din Republica Moldova, care vede în Riga un potențial uriaș de dezvoltare, scrie jekabpilslaiks.lv.

Cine este Emmanuil Grinșpuns și de ce a ales Letonia?

Grinșpuns este un antreprenor cu activitate în domenii diverse – de la imobiliare și finanțe până la tehnologie și turism – desfășurând afaceri în Moldova, România, Letonia, Kazahstan, Israel și SUA. În plus, ocupă funcția de vicepreședinte al băncii Rietumu și este consul onorific al Kazahstanului în SUA, fiind implicat și în numeroase organizații evreiești internaționale.

Potrivit acestuia, Letonia oferă un echilibru ideal între infrastructură modernă, potențial economic și calitate a vieții, devenind tot mai atractivă pentru investitori. Clima blândă din timpul verii și siguranța orașului sunt alte argumente care l-au determinat să investească aici.

Ce face Riga Port City atât de special?

Riga Port City nu este doar un proiect imobiliar, ci o viziune urbană integrată. Pe o suprafață de 470.000 m², cu o fațadă de 4,5 km la malul râului Daugava, proiectul va include zone rezidențiale, comerciale, spații verzi, parcuri publice și soluții moderne de mobilitate. Accentul este pus pe sustenabilitate, calitatea aerului și integrarea armonioasă în peisajul urban. Promenada accesibilă publicului va transforma faleza într-un spațiu deschis și prietenos pentru locuitori și turiști.

Amplasarea strategică – în apropierea centrului istoric și a cartierului Art Nouveau, parte din patrimoniul UNESCO – adaugă un plus de valoare, combinând trecutul arhitectural al orașului cu o viziune modernă.

Impact economic și social pe termen lung

Proiectul va atrage investiții externe importante, va crea noi locuri de muncă și va stimula turismul, mai ales datorită accesului direct la port – punct de sosire pentru numeroase vase de croazieră. De asemenea, se preconizează o dezvoltare semnificativă a infrastructurii logistice și de transport, întărind poziția Letoniei ca nod strategic între Est și Vest.

Pe lângă impactul economic, proiectul va aduce beneficii concrete pentru locuitorii din Riga: mai multe spații publice, parcuri și zone de recreere care vor contribui la o viață urbană mai activă și mai sănătoasă. Dezvoltarea va fi etapizată, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, fiind adaptată ritmului de creștere economică al Letoniei.

Viziunea pentru viitorul Rigăi

Obiectivul Riga Port City este de a restabili legătura orașului cu râul și de a crea un nou centru urban vibrant. Emmanuil Grinșpuns joacă un rol esențial în conturarea acestui viitor, susținând un model de dezvoltare care pune în prim-plan calitatea vieții, sustenabilitatea și deschiderea orașului către lume. Riga se îndreaptă astfel spre un viitor mai modern, mai verde și mai conectat la nevoile comunității și ale investitorilor globali.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.