Orașul-port Riga și Emmanuil Grinșpuns: Proiectul unui moldovean care va transforma capitala letonă

Riga, capitala Letoniei, trece printr-o transformare urbană majoră odată cu lansarea proiectului Riga Port City – una dintre cele mai ambițioase inițiative de dezvoltare din țările baltice. Acest proiect de amploare promite să schimbe panorama orașului și să impulsioneze economia locală. În centrul acestui demers se află Emmanuil Grinșpuns – investitor internațional și om de afaceri experimentat, originar din Republica Moldova, care vede în Riga un potențial uriaș de dezvoltare, scrie jekabpilslaiks.lv.

Cine este Emmanuil Grinșpuns și de ce a ales Letonia?

Grinșpuns este un antreprenor cu activitate în domenii diverse – de la imobiliare și finanțe până la tehnologie și turism – desfășurând afaceri în Moldova, România, Letonia, Kazahstan, Israel și SUA. În plus, ocupă funcția de vicepreședinte al băncii Rietumu și este consul onorific al Kazahstanului în SUA, fiind implicat și în numeroase organizații evreiești internaționale.

Potrivit acestuia, Letonia oferă un echilibru ideal între infrastructură modernă, potențial economic și calitate a vieții, devenind tot mai atractivă pentru investitori. Clima blândă din timpul verii și siguranța orașului sunt alte argumente care l-au determinat să investească aici.

Ce face Riga Port City atât de special?

Riga Port City nu este doar un proiect imobiliar, ci o viziune urbană integrată. Pe o suprafață de 470.000 m², cu o fațadă de 4,5 km la malul râului Daugava, proiectul va include zone rezidențiale, comerciale, spații verzi, parcuri publice și soluții moderne de mobilitate. Accentul este pus pe sustenabilitate, calitatea aerului și integrarea armonioasă în peisajul urban. Promenada accesibilă publicului va transforma faleza într-un spațiu deschis și prietenos pentru locuitori și turiști.

Amplasarea strategică – în apropierea centrului istoric și a cartierului Art Nouveau, parte din patrimoniul UNESCO – adaugă un plus de valoare, combinând trecutul arhitectural al orașului cu o viziune modernă.

Impact economic și social pe termen lung

Proiectul va atrage investiții externe importante, va crea noi locuri de muncă și va stimula turismul, mai ales datorită accesului direct la port – punct de sosire pentru numeroase vase de croazieră. De asemenea, se preconizează o dezvoltare semnificativă a infrastructurii logistice și de transport, întărind poziția Letoniei ca nod strategic între Est și Vest.

Pe lângă impactul economic, proiectul va aduce beneficii concrete pentru locuitorii din Riga: mai multe spații publice, parcuri și zone de recreere care vor contribui la o viață urbană mai activă și mai sănătoasă. Dezvoltarea va fi etapizată, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, fiind adaptată ritmului de creștere economică al Letoniei.

Viziunea pentru viitorul Rigăi

Obiectivul Riga Port City este de a restabili legătura orașului cu râul și de a crea un nou centru urban vibrant. Emmanuil Grinșpuns joacă un rol esențial în conturarea acestui viitor, susținând un model de dezvoltare care pune în prim-plan calitatea vieții, sustenabilitatea și deschiderea orașului către lume. Riga se îndreaptă astfel spre un viitor mai modern, mai verde și mai conectat la nevoile comunității și ale investitorilor globali.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.