Orașul-port Riga și Emmanuil Grinșpuns: Proiectul unui moldovean care va transforma capitala letonă

Riga, capitala Letoniei, trece printr-o transformare urbană majoră odată cu lansarea proiectului Riga Port City – una dintre cele mai ambițioase inițiative de dezvoltare din țările baltice. Acest proiect de amploare promite să schimbe panorama orașului și să impulsioneze economia locală. În centrul acestui demers se află Emmanuil Grinșpuns – investitor internațional și om de afaceri experimentat, originar din Republica Moldova, care vede în Riga un potențial uriaș de dezvoltare, scrie jekabpilslaiks.lv.

Cine este Emmanuil Grinșpuns și de ce a ales Letonia?

Grinșpuns este un antreprenor cu activitate în domenii diverse – de la imobiliare și finanțe până la tehnologie și turism – desfășurând afaceri în Moldova, România, Letonia, Kazahstan, Israel și SUA. În plus, ocupă funcția de vicepreședinte al băncii Rietumu și este consul onorific al Kazahstanului în SUA, fiind implicat și în numeroase organizații evreiești internaționale.

Potrivit acestuia, Letonia oferă un echilibru ideal între infrastructură modernă, potențial economic și calitate a vieții, devenind tot mai atractivă pentru investitori. Clima blândă din timpul verii și siguranța orașului sunt alte argumente care l-au determinat să investească aici.

Ce face Riga Port City atât de special?

Riga Port City nu este doar un proiect imobiliar, ci o viziune urbană integrată. Pe o suprafață de 470.000 m², cu o fațadă de 4,5 km la malul râului Daugava, proiectul va include zone rezidențiale, comerciale, spații verzi, parcuri publice și soluții moderne de mobilitate. Accentul este pus pe sustenabilitate, calitatea aerului și integrarea armonioasă în peisajul urban. Promenada accesibilă publicului va transforma faleza într-un spațiu deschis și prietenos pentru locuitori și turiști.

Amplasarea strategică – în apropierea centrului istoric și a cartierului Art Nouveau, parte din patrimoniul UNESCO – adaugă un plus de valoare, combinând trecutul arhitectural al orașului cu o viziune modernă.

Impact economic și social pe termen lung

Proiectul va atrage investiții externe importante, va crea noi locuri de muncă și va stimula turismul, mai ales datorită accesului direct la port – punct de sosire pentru numeroase vase de croazieră. De asemenea, se preconizează o dezvoltare semnificativă a infrastructurii logistice și de transport, întărind poziția Letoniei ca nod strategic între Est și Vest.

Pe lângă impactul economic, proiectul va aduce beneficii concrete pentru locuitorii din Riga: mai multe spații publice, parcuri și zone de recreere care vor contribui la o viață urbană mai activă și mai sănătoasă. Dezvoltarea va fi etapizată, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, fiind adaptată ritmului de creștere economică al Letoniei.

Viziunea pentru viitorul Rigăi

Obiectivul Riga Port City este de a restabili legătura orașului cu râul și de a crea un nou centru urban vibrant. Emmanuil Grinșpuns joacă un rol esențial în conturarea acestui viitor, susținând un model de dezvoltare care pune în prim-plan calitatea vieții, sustenabilitatea și deschiderea orașului către lume. Riga se îndreaptă astfel spre un viitor mai modern, mai verde și mai conectat la nevoile comunității și ale investitorilor globali.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.