Orașul-port Riga și Emmanuil Grinșpuns: Proiectul unui moldovean care va transforma capitala letonă

Riga, capitala Letoniei, trece printr-o transformare urbană majoră odată cu lansarea proiectului Riga Port City – una dintre cele mai ambițioase inițiative de dezvoltare din țările baltice. Acest proiect de amploare promite să schimbe panorama orașului și să impulsioneze economia locală. În centrul acestui demers se află Emmanuil Grinșpuns – investitor internațional și om de afaceri experimentat, originar din Republica Moldova, care vede în Riga un potențial uriaș de dezvoltare, scrie jekabpilslaiks.lv.

Cine este Emmanuil Grinșpuns și de ce a ales Letonia?

Grinșpuns este un antreprenor cu activitate în domenii diverse – de la imobiliare și finanțe până la tehnologie și turism – desfășurând afaceri în Moldova, România, Letonia, Kazahstan, Israel și SUA. În plus, ocupă funcția de vicepreședinte al băncii Rietumu și este consul onorific al Kazahstanului în SUA, fiind implicat și în numeroase organizații evreiești internaționale.

Potrivit acestuia, Letonia oferă un echilibru ideal între infrastructură modernă, potențial economic și calitate a vieții, devenind tot mai atractivă pentru investitori. Clima blândă din timpul verii și siguranța orașului sunt alte argumente care l-au determinat să investească aici.

Ce face Riga Port City atât de special?

Riga Port City nu este doar un proiect imobiliar, ci o viziune urbană integrată. Pe o suprafață de 470.000 m², cu o fațadă de 4,5 km la malul râului Daugava, proiectul va include zone rezidențiale, comerciale, spații verzi, parcuri publice și soluții moderne de mobilitate. Accentul este pus pe sustenabilitate, calitatea aerului și integrarea armonioasă în peisajul urban. Promenada accesibilă publicului va transforma faleza într-un spațiu deschis și prietenos pentru locuitori și turiști.

Amplasarea strategică – în apropierea centrului istoric și a cartierului Art Nouveau, parte din patrimoniul UNESCO – adaugă un plus de valoare, combinând trecutul arhitectural al orașului cu o viziune modernă.

Impact economic și social pe termen lung

Proiectul va atrage investiții externe importante, va crea noi locuri de muncă și va stimula turismul, mai ales datorită accesului direct la port – punct de sosire pentru numeroase vase de croazieră. De asemenea, se preconizează o dezvoltare semnificativă a infrastructurii logistice și de transport, întărind poziția Letoniei ca nod strategic între Est și Vest.

Pe lângă impactul economic, proiectul va aduce beneficii concrete pentru locuitorii din Riga: mai multe spații publice, parcuri și zone de recreere care vor contribui la o viață urbană mai activă și mai sănătoasă. Dezvoltarea va fi etapizată, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, fiind adaptată ritmului de creștere economică al Letoniei.

Viziunea pentru viitorul Rigăi

Obiectivul Riga Port City este de a restabili legătura orașului cu râul și de a crea un nou centru urban vibrant. Emmanuil Grinșpuns joacă un rol esențial în conturarea acestui viitor, susținând un model de dezvoltare care pune în prim-plan calitatea vieții, sustenabilitatea și deschiderea orașului către lume. Riga se îndreaptă astfel spre un viitor mai modern, mai verde și mai conectat la nevoile comunității și ale investitorilor globali.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.