Moldova cade economic în genunchi! – Cea mai slabă creștere din Europa, avertizează Banca Mondială

Banca Mondială raportează o creștere modestă pentru Republica Moldova în 2025, estimată la doar 0,9 %, cea mai scăzută din Europa și Asia Centrală, spre deosebire de economii precum Polonia (3,2 %) sau Georgia (5,5 %) . Ajustările de politică globală, tarifele comerciale și inflația ridicată au afectat regiunea mai puternic, în timp ce cererea slabă din UE – în special din România – a pus presiune pe exporturile moldovenești .

Totodată, raportul general al Băncii Mondiale avertizează că economia mondială ar putea înregistra cel mai slab ritm de creștere al acestei decade – 2,3 % în 2025 –, iar Moldova se numără printre cele două treimi din state, la nivel global, care au suferit revizuiri negative semnificative .

În timp ce țări ca Polonia și Georgia susțin ritmuri de creștere de peste 3 %, Moldova rămâne sub pragul de 1 %. Factorii specifici – cererea slabă din UE, prețurile energetice, inflația persistentă și incertitudinea politică au redus atractivitatea investițiilor străine directe și consumul intern.

Pentru 2026 este estimată o redresare a economiei (+2,4 %), dar ritmul va rămâne sub cel al economiilor mai mari ebrd.com. Aceasta sugerează că reforme structurale și orientare către piața UE sunt esențiale pentru accelerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #crestere economica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie