Moldova cade economic în genunchi! – Cea mai slabă creștere din Europa, avertizează Banca Mondială

Banca Mondială raportează o creștere modestă pentru Republica Moldova în 2025, estimată la doar 0,9 %, cea mai scăzută din Europa și Asia Centrală, spre deosebire de economii precum Polonia (3,2 %) sau Georgia (5,5 %) . Ajustările de politică globală, tarifele comerciale și inflația ridicată au afectat regiunea mai puternic, în timp ce cererea slabă din UE – în special din România – a pus presiune pe exporturile moldovenești .

Totodată, raportul general al Băncii Mondiale avertizează că economia mondială ar putea înregistra cel mai slab ritm de creștere al acestei decade – 2,3 % în 2025 –, iar Moldova se numără printre cele două treimi din state, la nivel global, care au suferit revizuiri negative semnificative .

În timp ce țări ca Polonia și Georgia susțin ritmuri de creștere de peste 3 %, Moldova rămâne sub pragul de 1 %. Factorii specifici – cererea slabă din UE, prețurile energetice, inflația persistentă și incertitudinea politică au redus atractivitatea investițiilor străine directe și consumul intern.

Pentru 2026 este estimată o redresare a economiei (+2,4 %), dar ritmul va rămâne sub cel al economiilor mai mari ebrd.com. Aceasta sugerează că reforme structurale și orientare către piața UE sunt esențiale pentru accelerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #crestere economica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile mondiale de petrol se refac într-un ritm accelerat, după ce tensiunile din Orientul Mijlociu s-au redus temporar, însă analiștii avertizează că reluarea confruntărilor ar putea pune din nou presiune asupra pieței.

Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, în săptămâna încheiată pe 3 iulie, rezervele de țiței din principalele regiuni de stocare ale lumii au crescut cu 7,1% față de săptămâna precedentă, revenind la nivelul mediu specific acestei perioade a anului.

Datele se bazează pe statistici oficiale și pe informații furnizate de BloombergNEF, Vortexa și Genscape. Analiza ia în calcul stocurile comerciale din Statele Unite, Japonia și hub-ul petrolier ARA (Amsterdam–Rotterdam–Anvers).

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în depozitele plutitoare, ceea ce indică faptul că tot mai multe cantități de petrol sunt stocate la bordul petrolierele aflate în larg.

Bloomberg notează că, după anunțarea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a crescut inițial, facilitând reluarea livrărilor de petrol.

Ulterior însă, fluxul de nave s-a redus din nou, pe fondul reluării ostilităților și al anulării armistițiului de către președintele american Donald Trump.

„Dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz va continua să scadă, stocurile mondiale de petrol ar putea ajunge din nou sub presiune”, avertizează analiștii BloombergNEF.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează zilnic o parte semnificativă din exporturile globale de petrol. Orice perturbare a traficului în această zonă poate influența rapid echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața internațională și, implicit, evoluția prețurilor petrolului.