Moldova cade economic în genunchi! – Cea mai slabă creștere din Europa, avertizează Banca Mondială

Banca Mondială raportează o creștere modestă pentru Republica Moldova în 2025, estimată la doar 0,9 %, cea mai scăzută din Europa și Asia Centrală, spre deosebire de economii precum Polonia (3,2 %) sau Georgia (5,5 %) . Ajustările de politică globală, tarifele comerciale și inflația ridicată au afectat regiunea mai puternic, în timp ce cererea slabă din UE – în special din România – a pus presiune pe exporturile moldovenești .

Totodată, raportul general al Băncii Mondiale avertizează că economia mondială ar putea înregistra cel mai slab ritm de creștere al acestei decade – 2,3 % în 2025 –, iar Moldova se numără printre cele două treimi din state, la nivel global, care au suferit revizuiri negative semnificative .

În timp ce țări ca Polonia și Georgia susțin ritmuri de creștere de peste 3 %, Moldova rămâne sub pragul de 1 %. Factorii specifici – cererea slabă din UE, prețurile energetice, inflația persistentă și incertitudinea politică au redus atractivitatea investițiilor străine directe și consumul intern.

Pentru 2026 este estimată o redresare a economiei (+2,4 %), dar ritmul va rămâne sub cel al economiilor mai mari ebrd.com. Aceasta sugerează că reforme structurale și orientare către piața UE sunt esențiale pentru accelerare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #crestere economica #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.