Schimbare la Banca Mondială! Un economist german preia portofoliul pentru Moldova

Grupul Banca Mondială l-a numit pe economistul german Ulrich Schmitt în funcția de manager de țară pentru Republica Moldova, începând cu 1 iulie 2025. El o succede pe Inguna Dobraja, care a condus portofoliul instituției la Chișinău din iulie 2021.

„Sunt onorat să reprezint Grupul Banca Mondială în Moldova, unde voi lucra activ cu sectoarele public și privat pentru a găsi soluții de creare a locurilor de muncă, îmbunătățire a capitalului uman și creștere a competitivității”, a declarat Schmitt, subliniind că statutul de țară candidată la UE și agenda de reforme oferă Moldovei „o mare oportunitate de creștere durabilă pe termen lung”, în pofida crizelor generate de războiul din Ucraina.

Conform Cadrului de Parteneriat cu Țara, Banca Mondială își concentrează sprijinul pe trei direcții: climat investițional și locuri de muncă, dezvoltarea capitalului uman și investiții ecologice — în special în infrastructură și agricultură. În paralel, instituția acordă asistență pentru digitalizarea și consolidarea capacităților din sectorul public și privat, în vederea alinierii la standardele europene.

Ulrich Schmitt a fost anterior manager de operațiuni al Băncii Mondiale pentru Myanmar și Thailanda, cu sediul la Bangkok, și deține peste 20 de ani de experiență în cadrul instituției, inclusiv roluri în Europa și Asia Centrală, Sri Lanka, Maldive și China. Schmitt este doctor în managementul resurselor naturale al Universității Tehnice din München.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca mondila #schimbare #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi