77 de milioane de euro pentru ieșirea din izolare energetică: începe licitația pentru Bălți

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a lansat oficial procedura de licitație internațională pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți–Suceava de 400 kV, un proiect strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Linia va conecta rețeaua națională la sistemul energetic continental ENTSO-E și va contribui la reducerea dependenței de surse nesigure, sprijinind în același timp integrarea energiei regenerabile.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 77 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată printr-un grant nerambursabil de 15,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene, un împrumut de 30,8 milioane de euro din partea BERD și o contribuție echivalentă din partea Băncii Europene de Investiții.

Licitația, deschisă tuturor companiilor eligibile, este organizată pe platforma de achiziții electronice ECEPP, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 15 septembrie 2025.

Noua linie electrică va avea o lungime estimativă de 48 km și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Rîșcani și municipiul Bălți, pornind de la Stația Electrică Bălți până la punctul de interconectare cu rețeaua României. Vor fi instalați 145 de piloni metalici, dintre care 21 de întindere și 124 intermediari.

Proiectul include și modernizarea stației Bălți 330 kV, precum și construirea unei stații noi de 400 kV, fiind recent declarat proiect de utilitate publică de interes național.

Construcția liniei Bălți–Suceava este programată să fie finalizată în anul 2027 și va completa rețeaua de interconexiuni transfrontaliere ale Republicii Moldova, alături de liniile Isaccea–Vulcănești–Chișinău și Strășeni–Gutinaș. Prin această infrastructură, se va spori capacitatea de import și export a energiei electrice, va fi facilitată integrarea pe piața unică europeană și va crește reziliența sistemului energetic național. Implementarea proiectului este realizată de Guvernul Republicii Moldova, prin Ministerul Energiei și Î.S. „Moldelectrica”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.