UE grăbește despărțirea de gazul rusesc: interdicție totală la GNL din 2027

Uniunea Europeană ar putea opri complet importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia începând cu 1 ianuarie 2027, adică cu un an mai devreme decât termenul stabilit inițial prin planul RePowerEU. Propunerea a fost înaintată de Comisia Europeană vineri, ca parte a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, după consultări cu administrația Trump, scrie Bloomberg.

În prezent, aproximativ 15% din GNL-ul consumat în UE provine din Rusia, generând pentru Moscova venituri lunare estimate între 500 și 700 de milioane de euro. Rusia este al doilea cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa, după Statele Unite.

„Trebuie să transmitem un mesaj clar Rusiei: nu mai putem permite folosirea resurselor energetice ca armă de șantaj împotriva noastră”, a declarat comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, într-un interviu pentru Bloomberg TV, exprimându-și speranța că toate statele membre vor susține măsura.

Decizia marchează o schimbare semnificativă de poziție la nivel european, după ce până acum blocul a evitat sancțiuni directe asupra gazului rusesc, de teamă că țări precum Ungaria sau Slovacia, dependente de aprovizionarea Moscovei, ar putea bloca prin veto. Totuși, presiunea diplomatică americană și contextul geopolitic recent, inclusiv incidentele cu drone pe teritoriul Poloniei, au contribuit la accelerarea acestui pas.

În plus, tendințele de pe piața globală a gazului par favorabile: analiștii estimează că în a doua jumătate a anului viitor oferta va depăși cererea, reducând riscul unor noi șocuri de aprovizionare sau a unor scumpiri bruște în UE.

Noua măsură se aliniază planului RePowerEU, care prevedea eliminarea completă a gazului rusesc până la finele lui 2027. Totuși, Comisia a precizat că interdicția ar putea fi revizuită dacă războiul din Ucraina s-ar încheia, dar obiectivul pe termen lung rămâne același: reducerea definitivă a dependenței energetice de Moscova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.