Criză imobiliară în Capitală: piața s-a blocat, cumpărători puțini, prețuri încă umflate

După doi ani de creșteri record ale prețurilor la apartamente, piața imobiliară din Chișinău traversează o perioadă de corecție accentuată. Conform analizei realizate de Victor Cernomorcenco de la Aces Imobil, în trimestrul III al anului 2025 s-a înregistrat al treilea trimestru consecutiv de scădere a numărului de tranzacții, semnalând o răcire evidentă a cererii.

Datele Agenției Servicii Publice (Cadastru) arată că în trimestrul III – 2025 au fost vândute doar 1.275 de apartamente în municipiul Chișinău și suburbii — cu 69% mai puține decât în perioada similară din 2024. Pe primele nouă luni ale anului, volumul total al tranzacțiilor a coborât la 5.335, în scădere cu 54% față de anul precedent.

„Este cea mai pronunțată contracție a pieței din ultimul deceniu. Tranzacțiile scad, însă prețurile nu cedează, semn că avem o piață blocată între așteptările vânzătorilor și realitățile economice ale cumpărătorilor”, explică Cernomorcenco.

În ciuda scăderii dramatice a volumului de vânzări, prețurile apartamentelor rămân stabile. Conform Indicelui Imobiliar Aces Imobil, media de preț a crescut de la 1.070 euro/m² în 2023 la 1.540 euro/m² în 2024, atingând în martie 2025 un maxim istoric de 1.720 euro/m², nivel la care s-a menținut până în prezent. „Piața a intrat într-o fază de plafonare — nu mai avem creștere, dar nici corecție. E o tensiune latentă între cerere și ofertă”, notează expertul.

Un alt semn al încetinirii este timpul mediu de vânzare, care a crescut de la 1–2 luni în perioada 2021–2024 la 3–4 luni în 2025. „Apariția ofertelor noi este tot mai lentă, iar cumpărătorii sunt tot mai prudenți. Mulți preferă să aștepte, sperând la o corecție a prețurilor”, precizează Cernomorcenco.

Accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat vizibil. Dacă în 2020 era nevoie de circa 8,7 ani de salariu mediu pentru a cumpăra un apartament de 60 m², acum sunt necesari 10,3 ani. Costul unui apartament mediu s-a dublat, de la 45.000 euro la peste 100.000 euro, în timp ce veniturile populației nu au ținut pasul cu scumpirile.

„Raportul salariu–preț a devenit unul dintre cei mai slabi din regiune. În prezent, este nevoie de peste 2,1 salarii medii pentru un metru pătrat de locuință, ceea ce explică prudența cumpărătorilor și dependența crescută de finanțare bancară”, spune Cernomorcenco.

Într-adevăr, pondera achizițiilor prin credit ipotecar a depășit 65%, față de 30% în urmă cu doar câțiva ani. „Creditul ipotecar a devenit unica soluție viabilă pentru majoritatea cumpărătorilor. Nu doar pentru că apartamentele sunt scumpe, ci și pentru că băncile oferă un cadru legal și transparent pentru justificarea sursei banilor”, afirmă expertul.

Chiar și în acest context de încetinire, piața imobiliară rămâne activă. Dezvoltatorii lansează proiecte noi, cumpărătorii analizează mai atent ofertele, iar vânzătorii dispuși să negocieze reușesc să închidă tranzacții. „Piața nu a murit, ci se adaptează. Se schimbă comportamentele, se schimbă ritmul. Chișinăul rămâne un oraș viu, iar imobiliarele sunt reflexia lui”, conchide Victor Cernomorcenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #apartamente #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.