Moldova, printre cele mai puțin îndatorate state ale lumii: locul 141 din 181

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie