Statul își stimulează „gardienii informației”: sporuri salariale de 40% pentru cei care luptă cu dezinformarea

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie