CFM, campion la restanțe. Cum se afundă companiile de stat în datorii

18 Dec. 2025, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Dec. 2025, 11:15 // Actual //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat și societățile comerciale monitorizate de autorități au acumulat, la data de 30 iunie 2025, un sold al împrumuturilor interne de 1,132 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind fluxul și soldul creditelor contractate de la băncile comerciale pe o perioadă de un an și mai mare.

Din suma totală, 62,1 milioane de lei reprezintă restanțe neachitate la termen de întreprinderile de stat, în timp ce societățile comerciale nu înregistrează arierate, deși concentrează cea mai mare parte a împrumuturilor — 1,069 miliarde de lei.

Comparativ cu situația de la 30 iunie 2024, soldul total al creditelor a crescut cu 450,1 milioane de lei, de la 681,9 milioane la 1,132 miliarde de lei.

Cele mai mari împrumuturi interne sunt concentrate la câteva entități-cheie:

S.A. „Moldtelecom” – 547,2 mil. lei (+66,4 mil. lei față de 2024);
S.R.L. „Arena Națională” – 307,4 mil. lei (credit nou în 2025);
S.A. Combinatul de Vinuri „Cricova” – 158,0 mil. lei;
Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) – 61,2 mil. lei;
S.A. „Barza Albă” – 41,1 mil. lei.

Dintre acestea, CFM concentrează cea mai mare parte a arieratelor, cu 41 milioane de lei restante, dintr-un sold total de 61,2 milioane de lei.

Pe lângă creditele comerciale, Ministerul Finanțelor raportează și împrumuturi recreditate din surse interne și externe, contractate prin stat, cu un sold total de 2,604 miliarde de lei.

Cele mai mari datorii recreditate sunt înregistrate la:

Î.S. „Calea Ferată din Moldova” – 49,43 mil. euro;
Î.S. „Moldelectrica” – 38,5 mil. euro;
S.A. „Termoelectrica” – 34,1 mil. euro;
Î.S. „Moldtranselectro” – 37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA (solduri cu termen expirat);
S.A. „CET-Nord” – 6,8 mil. euro.
Ministerul precizează că din totalul împrumuturilor recreditate, circa 37,2 milioane de lei și 1,6 milioane de dolari SUA reprezintă solduri expirate, ceea ce indică dificultăți persistente de plată în rândul unor întreprinderi strategice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.