Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

23 Ian. 2026, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 10:07 // Actual //  Ursu Victor

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Mart. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Mart. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că blocajul înregistrat pe piața imobiliară nu este cauzat în principal de limitarea plăților în numerar la tranzacțiile imobiliare.

Potrivit deputatului, scăderea numărului de tranzacții imobiliare a început încă înainte de intrarea în vigoare a prevederilor care limitează plățile în numerar la 80 de mii de euro.

„Există insinuări că blocajul de pe piața imobiliară este legat de aceste limite de numerar. De fapt, declinul pieței în 2025, mă refer la declinul de tranzacții, a început înainte de intrarea în vigoare a legii. Deja până în aprilie era un declin de 30%”, a declarat Radu Marian.

Potrivit acestuia, una dintre explicațiile principale ține de nivelul ridicat al prețurilor, care i-a determinat pe mulți cumpărători să adopte o atitudine de așteptare.

„Motivele de bază, din discuțiile noastre cu experți, sunt că după prețurile exagerate oamenii sunt în expectativă și așteaptă să vadă care va fi evoluția pieței”, a explicat deputatul.

Radu Marian a recunoscut totuși că limitarea depunerilor în numerar poate crea dificultăți pentru unele persoane, însă a subliniat că acest factor nu este determinant pentru situația actuală de pe piață.

„Faptul că anumite persoane au probleme la depunerea în numerar, într-adevăr, contribuie, dar cu siguranță nu este factorul principal”, a spus el.

În acest context, autoritățile analizează mai multe măsuri menite să stimuleze oferta pe piața imobiliară și să crească transparența în sector.

„Analizăm alte măsuri și opțiuni pentru a încuraja oferta. Ne gândim la parteneriate cu dezvoltatorii pentru a accelera construcțiile în jurul Chișinăului și să venim cu mai multă transparență, cum ar fi un registru public al prețurilor. De asemenea, lucrăm la o nouă lege a agenților imobiliari”, a declarat Marian.

Potrivit parlamentarului, aceste inițiative ar putea contribui la o mai bună funcționare a pieței și la creșterea încrederii cumpărătorilor în tranzacțiile imobiliare.

Începând cu 1 aprilie 2025, în Republica Moldova, achiziția imobilelor în numerar (cash) între persoane fizice este limitată la un plafon maxim de 80.000 de euro sau echivalentul în lei la cursul Băncii Naționale. Suma care depășește această limită trebuie achitată prin transfer bancar.