Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

23 Ian. 2026, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 10:07 // Actual //  Ursu Victor

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Aug. 2026, 14:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Aug. 2026, 14:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a decis să suspende acțiunile de protest anunțate pentru 1 septembrie, pentru a acorda prioritate dialogului social și negocierilor cu autoritățile. Decizia a fost luată la ședința lărgită a Biroului Executiv al FSEȘ, cu participarea liderilor sindicali din teritoriu și în urma consultării organizațiilor afiliate.

Sindicaliștii spun că hotărârea vine după protestul din 19 august, prin care angajații din educație și știință au cerut majorarea salariilor și soluționarea problemelor salariale din ramură.

Un argument important pentru suspendarea protestelor este angajamentul exprimat de prim-ministrul Vasile Tofan privind majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, inclusiv din educație, începând cu 1 ianuarie 2027.

Primele negocieri vor avea loc pe 1 septembrie, în cadrul Comisiei pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură FSEȘ–MEC. La ședință va participa și premierul Vasile Tofan.

FSEȘ subliniază însă că suspendarea protestelor nu înseamnă renunțarea la revendicări. Federația anunță că va monitoriza respectarea angajamentelor asumate de autorități și va cere ca discuțiile cu Ministerul Educației și Cercetării și celelalte instituții responsabile să ducă la soluții concrete privind salariile angajaților din educație și știință.