Sancțiunile mușcă. Extracțiile petrolului rusesc s-au redus la minimul ultimilor 16 ani

23 Ian. 2026, 10:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2026, 10:07 // Actual //  Ursu Victor

Producția de petrol a Federației Ruse s-a situat, la finalul anului 2025, la 512 milioane de tone, a declarat vicepremierul Alexandr Novak într-un articol publicat în revista „Energeticeskaia Politika”. Nivelul reprezintă cel mai redus volum din 2009, când Rusia extrăgea 494,2 milioane de tone.

Datele prezentate de Novak arată că producția a scăzut pentru al treilea an consecutiv: 535 milioane tone în 2022, 530 milioane tone în 2023 și 516 milioane tone în 2024.

Chiar și în anul pandemic 2020, producția a fost ușor mai mare, de 512,7 milioane de tone.

Guvernul rus planificase pentru 2025 o creștere a extracției până la 520 milioane de tone, iar acordul OPEC+ permitea majorarea cotei Rusiei de la 8,98 la 9,57 milioane de barili pe zi. În realitate însă, la sfârșitul anului, producția zilnică a ajuns doar la 9,33 milioane barili, iar în luna decembrie extracția a început să scadă brusc, cu aproximativ 250 de mii de barili pe zi.

Potrivit analistului Ianis Kluge, expert al Institutului German pentru Probleme de Securitate Internațională, declinul este legat direct de sancțiunile impuse de SUA împotriva Rosneft și Lukoil, care au afectat exporturile spre India și China. De la intrarea în vigoare a sancțiunilor, la sfârșitul lunii noiembrie, aproximativ 35 de milioane de barili de petrol au rămas blocați în tancuri petroliere pe mare, din lipsă de cumpărători și spații de depozitare.

Situația este agravată de prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care se vinde în prezent la 35–37 de dolari pe baril, cu un discount de aproape 50% față de Brent. Potrivit estimărilor Reuters, la jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia companiile pierd în medie circa 5 dolari la fiecare baril vândut. Ca urmare, profiturile marilor companii au scăzut drastic: Rosneft – de trei ori, Lukoil – de două ori, iar Gazprom Neft – cu 54%.

Expertul Craig Kennedy, de la Davis Center for Russian and Eurasian Studies, avertizează că industria petrolieră rusă, care asigură circa un sfert din veniturile bugetare și aproape jumătate din exporturile țării, „alunecă treptat într-o criză”. La apogeu, în 2019, Rusia producea 560 milioane de tone anual, un record post-sovietic, nivel care nu a mai fost atins după pandemia de COVID-19 și declanșarea războiului.

Perspectivele pe termen lung sunt și mai sumbre. Conform strategiei energetice a Federației Ruse, aprobate anul trecut de guvern, producția de petrol ar putea scădea la 477 milioane de tone până în 2036 și la 287 milioane de tone până în 2050, în așa-numitul „scenariu inerțial”. În acest caz, exporturile s-ar putea reduce de trei ori, de la 234 la doar 79 milioane de tone anual.

În „scenariul de stres”, care presupune înăsprirea sancțiunilor occidentale și accelerarea renunțării globale la hidrocarburi, până în 2050 Rusia ar mai produce doar 171 milioane de tone de petrol pe an, iar exporturile ar putea coborî la zero.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.