Slusari, după stoparea importurilor de carne din Ucraina: Risc de scumpiri fără strategie de autosuficiență alimentară

26 Ian. 2026, 14:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
26 Ian. 2026, 14:35 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, afirmă că sistarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina arată cât de vulnerabilă este Republica Moldova în domeniul securității alimentare și că autoritățile trebuie să elaboreze urgent o strategie de autosuficiență.

„E nevoie de Strategia privind autosuficiență alimentară ca parte componentă a securității alimentare”, susține Slusari. Potrivit lui, în prezent Moldova depinde în proporție de aproximativ 30% de importurile de carne de pasăre, iar trei sferturi din aceste importuri provin din Ucraina.

El avertizează că producătorii locali au capacitatea de a înlocui o parte din importuri, însă nu imediat. „Producătorii autohtoni dispun de un potențial de înlocuire a importurilor, însă le-ar fi mai greu de făcut acest lucru imediat. Drept urmare, apar riscuri de deficit și creșterea prețurilor. Neoliberali din PAS vor striga că noi fără importuri nu putem trăi”, a declarat Slusari.

Fostul lider al fermierilor consideră că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit deja să stabilească, împreună cu asociațiile de profil, o listă de produse agroalimentare ce pot fi asigurate aproape integral din producția internă. „Ministerul Agriculturii demult ar trebui să analizeze și să aprobe împreună cu asociațiile ramurale lista produselor agroalimentare, cu care țara poate fi aprovizionată la 90–100% din producere internă”, a menționat el.

Slusari pledează și pentru măsuri concrete de sprijin: „Era necesar de stabilit și măsurile financiare, tarifare și de alt gen – poziționare pe rafturi, anumite priorități la achiziții publice, programe de alimentare la școli și grădinițe – care ar permite să atingă acest rezultat de autosuficiență alimentară”.

Acesta mai afirmă că Republica Moldova are potențial de autoaprovizionare cu mai multe produse de bază. „Oare nu au producătorii autohtoni potențial pentru aprovizionarea aproape totală a țării cu făină, ulei vegetal, lapte, carne de pasăre, oaie și porc, multe fructe și legume? Repet, fiecare produs pentru autoaprovizionare urmează a fi discutat minuțios cu organizațiile profesionale. Se face o analiză detaliată a piețelor regionale și a situației reale în țară. Să nu cheltuim resurse pentru aventuri”, a precizat Slusari.

În opinia sa, este nevoie de o abordare sistemică și de corelarea acestei strategii cu alte politici din domeniu. „Abordarea sistemică este cheia succesului la orice reformă”, a conchis fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”.

Ministerul Agriculturii a precizat astăzi că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!