Premierul Munteanu exclude vânzarea terminalului petrolier de la Aeroportul Chișinău către americani

Premierul Alexandru Munteanu susține că vânzarea grupului Lukoil către investitori americani nu va avea impact asupra terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, întrucât acesta nu se mai află în patrimoniul companiei ruse.

Declarațiile vin după ce holdingul Lukoil Vienna, care deține active în Bulgaria, România și Republica Moldova, a fost preluat de grupul financiar Carlyle Group și de gigantul energetic ExxonMobil.

„Procesul de revenire la status quo al terminalului de la Aeroportul Internațional Chișinău a început cu mult înaintea acestei tranzacții. Terminalul nu se mai află pe bilanțul Lukoil, fiind preluat de autoritățile centrale prin Agenția Proprietății Publice”, a declarat premierul.

Potrivit șefului Executivului, preluarea a avut loc după ce Lukoil nu și-ar fi onorat mai multe angajamente, iar în urma deciziilor adoptate de autorități s-a ajuns la transferul activului în proprietatea statului, prin Agenția Proprietății Publice.

Munteanu a precizat că probabilitatea ca noii proprietari ai Lukoil să revendice sau să redeschidă discuții privind terminalul este „foarte joasă”.

Contextul devine și mai interesant după ce diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, că vizita la Chișinău a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al SUA, ar avea o miză economică majoră.

Potrivit acesteia, activele Lukoil din Republica Moldova, inclusiv depozitele și stațiile de alimentare de la aeroport, se află sub sechestru și sancțiuni internaționale, iar în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale acestea ar putea fi tranzacționate, subiect ce ar putea figura pe agenda discuțiilor cu partea americană.

Astfel, deși oficial Guvernul dă asigurări că terminalul este în afara oricărei dispute, tema activelor energetice rămâne una sensibilă și strategică, în contextul negocierilor economice dintre Chișinău și Washington.

#munteanu #americani #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.