Premierul Munteanu exclude vânzarea terminalului petrolier de la Aeroportul Chișinău către americani

11 Feb. 2026, 16:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 16:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu susține că vânzarea grupului Lukoil către investitori americani nu va avea impact asupra terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, întrucât acesta nu se mai află în patrimoniul companiei ruse.

Declarațiile vin după ce holdingul Lukoil Vienna, care deține active în Bulgaria, România și Republica Moldova, a fost preluat de grupul financiar Carlyle Group și de gigantul energetic ExxonMobil.

„Procesul de revenire la status quo al terminalului de la Aeroportul Internațional Chișinău a început cu mult înaintea acestei tranzacții. Terminalul nu se mai află pe bilanțul Lukoil, fiind preluat de autoritățile centrale prin Agenția Proprietății Publice”, a declarat premierul.

Potrivit șefului Executivului, preluarea a avut loc după ce Lukoil nu și-ar fi onorat mai multe angajamente, iar în urma deciziilor adoptate de autorități s-a ajuns la transferul activului în proprietatea statului, prin Agenția Proprietății Publice.

Munteanu a precizat că probabilitatea ca noii proprietari ai Lukoil să revendice sau să redeschidă discuții privind terminalul este „foarte joasă”.

Contextul devine și mai interesant după ce diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, că vizita la Chișinău a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al SUA, ar avea o miză economică majoră.

Potrivit acesteia, activele Lukoil din Republica Moldova, inclusiv depozitele și stațiile de alimentare de la aeroport, se află sub sechestru și sancțiuni internaționale, iar în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale acestea ar putea fi tranzacționate, subiect ce ar putea figura pe agenda discuțiilor cu partea americană.

Astfel, deși oficial Guvernul dă asigurări că terminalul este în afara oricărei dispute, tema activelor energetice rămâne una sensibilă și strategică, în contextul negocierilor economice dintre Chișinău și Washington.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.