Vacanțele peste hotare au costat 4,8 miliarde lei în 2025: moldovenii, tot mai activi în turism

13 Feb. 2026, 15:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
13 Feb. 2026, 15:00 // Au Bani //  Grîu Tatiana

În anul 2025, veniturile agențiilor de turism și tur-operatorilor au totalizat 5,1 miliarde lei, în creștere cu 11,2% față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a sumelor a fost generată de călătoriile moldovenilor peste hotare – 4,8 miliarde lei (+10,9%), urmate de turismul în interiorul țării – 234,8 milioane lei (+10,5%) și de vizitele străinilor în Republica Moldova – 86,9 milioane lei (+30,7%).

Pe parcursul anului trecut, 604,1 mii de vizitatori (turiști și excursioniști) au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și tur-operatorilor, cu 8,7% mai mult comparativ cu 2024. Dintre aceștia, 401,8 mii sunt persoane din Republica Moldova care au călătorit peste hotare (+1,2%), segment care a deținut cea mai mare pondere – 66,5% din total. Numărul străinilor care au vizitat țara prin intermediul agențiilor a ajuns la 90,5 mii (+33,8%), iar 111,8 mii de persoane au optat pentru călătorii organizate în interiorul Republicii Moldova (+22,5%).

În cazul vizitelor străinilor în țara noastră, majoritatea (95,1%) au fost excursioniști de o zi, veniți în special pentru odihnă, recreere și agrement. Cei mai mulți turiști au provenit din România (59,8% din total) și Italia (24,7%).

Călătoriile moldovenilor peste hotare au fost dominate aproape integral de vacanțele de odihnă și agrement (99,4%). Cele mai populare destinații au fost Turcia, Bulgaria, Egipt, România și Grecia. Durata medie a sejurului în străinătate s-a redus ușor, de la 6,4 zile în 2024 la 6,1 zile în 2025.

Și turismul în interiorul țării a înregistrat o creștere a numărului de participanți, însă durata medie de ședere s-a diminuat de la 11,4 la 9,6 zile. Deplasările interne au fost organizate preponderent de agențiile din municipiul Chișinău, urmate de cele din regiunile Centru și Sud. În total, în 2025 s-au înregistrat 2,7 milioane turiști-zile, cu evoluții mai accentuate pe segmentul vizitelor străinilor și al călătoriilor interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.