După 2027, fără gaz rusesc în UE: Grecia analizează construcția unui nou terminal LNG

16 Feb. 2026, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Grecia analizează posibilitatea construirii unui nou terminal plutitor de gaz natural lichefiat (FSRU), o investiție estimată la 650 de milioane de euro, în contextul în care Europa de Est ar putea avea nevoie de volume suplimentare de LNG după oprirea definitivă a importurilor de gaz rusesc.

Decizia finală de investiție depinde însă de rezultatul negocierilor purtate de compania Gastrade cu potențiali clienți din Europa Centrală și de Est pentru semnarea unor contracte pe termen lung, de aproximativ 15 ani. În paralel, proiectul a atras interesul capitalului bancar american, iar compania poartă discuții cu instituții precum DFC și Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit declarațiilor directorului general al Gastrade, Kostas Sifnaios.

Mai multe detalii privind posibilele contracte de achiziție de LNG american ar putea fi clarificate după o reuniune programată pe 24 februarie la Washington, unde este așteptată o participare importantă din partea oficialilor europeni, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene.

Potrivit estimărilor asociației operatorilor europeni de transport gaze, ENTSO-G, Europa de Sud-Est ar putea avea nevoie, în următorii ani, de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze anual. Deficitul ar fi generat atât de oprirea fluxurilor rusești – estimată la 15–16 miliarde metri cubi –, cât și de creșterea economică a regiunii, care ar adăuga o cerere suplimentară de circa 17 miliarde metri cubi până la finalul deceniului.

O parte din necesar ar urma să fie acoperită de producția din proiectul Neptun Deep din România, estimată la 7–8 miliarde metri cubi anual, precum și de livrări suplimentare din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Totuși, o parte importantă a deficitului ar trebui acoperită prin importuri de LNG.

În prezent, Grecia dispune de două terminale LNG – Revithoussa și unitatea recent operațională de la Alexandroupolis. Dacă va fi construit un al doilea FSRU în Marea Egee, capacitatea de export către regiune ar putea crește cu 5–6 miliarde metri cubi anual. În lipsa noii investiții, capacitatea existentă ar fi folosită în principal pentru acoperirea consumului intern al Greciei, estimat la aproximativ 7 miliarde metri cubi anual.

Potrivit conducerii Gastrade, operarea a două terminale plutitoare în aceeași zonă ar permite și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea navelor între unități în caz de condiții meteo nefavorabile sau indisponibilități tehnice. În acest scenariu, Grecia ar putea gestiona anual 50–60 de transporturi suplimentare de LNG destinate Europei de Sud-Est.

Decizia de investiție ar putea fi luată până în primul trimestru din 2027, iar noul terminal ar putea deveni operațional în 2028, dacă vor fi îndeplinite condițiile comerciale și de finanțare. Printre factorii care cresc probabilitatea realizării proiectului se numără angajamentul Uniunii Europene de a opri importurile de gaz rusesc din noiembrie 2027, discuțiile privind sprijinul financiar pentru infrastructuri energetice strategice și presiunile pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor din care face parte și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.