După 2027, fără gaz rusesc în UE: Grecia analizează construcția unui nou terminal LNG

Grecia analizează posibilitatea construirii unui nou terminal plutitor de gaz natural lichefiat (FSRU), o investiție estimată la 650 de milioane de euro, în contextul în care Europa de Est ar putea avea nevoie de volume suplimentare de LNG după oprirea definitivă a importurilor de gaz rusesc.

Decizia finală de investiție depinde însă de rezultatul negocierilor purtate de compania Gastrade cu potențiali clienți din Europa Centrală și de Est pentru semnarea unor contracte pe termen lung, de aproximativ 15 ani. În paralel, proiectul a atras interesul capitalului bancar american, iar compania poartă discuții cu instituții precum DFC și Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit declarațiilor directorului general al Gastrade, Kostas Sifnaios.

Mai multe detalii privind posibilele contracte de achiziție de LNG american ar putea fi clarificate după o reuniune programată pe 24 februarie la Washington, unde este așteptată o participare importantă din partea oficialilor europeni, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene.

Potrivit estimărilor asociației operatorilor europeni de transport gaze, ENTSO-G, Europa de Sud-Est ar putea avea nevoie, în următorii ani, de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze anual. Deficitul ar fi generat atât de oprirea fluxurilor rusești – estimată la 15–16 miliarde metri cubi –, cât și de creșterea economică a regiunii, care ar adăuga o cerere suplimentară de circa 17 miliarde metri cubi până la finalul deceniului.

O parte din necesar ar urma să fie acoperită de producția din proiectul Neptun Deep din România, estimată la 7–8 miliarde metri cubi anual, precum și de livrări suplimentare din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Totuși, o parte importantă a deficitului ar trebui acoperită prin importuri de LNG.

În prezent, Grecia dispune de două terminale LNG – Revithoussa și unitatea recent operațională de la Alexandroupolis. Dacă va fi construit un al doilea FSRU în Marea Egee, capacitatea de export către regiune ar putea crește cu 5–6 miliarde metri cubi anual. În lipsa noii investiții, capacitatea existentă ar fi folosită în principal pentru acoperirea consumului intern al Greciei, estimat la aproximativ 7 miliarde metri cubi anual.

Potrivit conducerii Gastrade, operarea a două terminale plutitoare în aceeași zonă ar permite și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea navelor între unități în caz de condiții meteo nefavorabile sau indisponibilități tehnice. În acest scenariu, Grecia ar putea gestiona anual 50–60 de transporturi suplimentare de LNG destinate Europei de Sud-Est.

Decizia de investiție ar putea fi luată până în primul trimestru din 2027, iar noul terminal ar putea deveni operațional în 2028, dacă vor fi îndeplinite condițiile comerciale și de finanțare. Printre factorii care cresc probabilitatea realizării proiectului se numără angajamentul Uniunii Europene de a opri importurile de gaz rusesc din noiembrie 2027, discuțiile privind sprijinul financiar pentru infrastructuri energetice strategice și presiunile pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor din care face parte și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#terminal lng #gaz #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.