După 2027, fără gaz rusesc în UE: Grecia analizează construcția unui nou terminal LNG

Grecia analizează posibilitatea construirii unui nou terminal plutitor de gaz natural lichefiat (FSRU), o investiție estimată la 650 de milioane de euro, în contextul în care Europa de Est ar putea avea nevoie de volume suplimentare de LNG după oprirea definitivă a importurilor de gaz rusesc.

Decizia finală de investiție depinde însă de rezultatul negocierilor purtate de compania Gastrade cu potențiali clienți din Europa Centrală și de Est pentru semnarea unor contracte pe termen lung, de aproximativ 15 ani. În paralel, proiectul a atras interesul capitalului bancar american, iar compania poartă discuții cu instituții precum DFC și Export-Import Bank of the United States (US EXIM), potrivit declarațiilor directorului general al Gastrade, Kostas Sifnaios.

Mai multe detalii privind posibilele contracte de achiziție de LNG american ar putea fi clarificate după o reuniune programată pe 24 februarie la Washington, unde este așteptată o participare importantă din partea oficialilor europeni, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene.

Potrivit estimărilor asociației operatorilor europeni de transport gaze, ENTSO-G, Europa de Sud-Est ar putea avea nevoie, în următorii ani, de aproximativ 35 de miliarde de metri cubi de gaze anual. Deficitul ar fi generat atât de oprirea fluxurilor rusești – estimată la 15–16 miliarde metri cubi –, cât și de creșterea economică a regiunii, care ar adăuga o cerere suplimentară de circa 17 miliarde metri cubi până la finalul deceniului.

O parte din necesar ar urma să fie acoperită de producția din proiectul Neptun Deep din România, estimată la 7–8 miliarde metri cubi anual, precum și de livrări suplimentare din Azerbaidjan prin Coridorul Sudic. Totuși, o parte importantă a deficitului ar trebui acoperită prin importuri de LNG.

În prezent, Grecia dispune de două terminale LNG – Revithoussa și unitatea recent operațională de la Alexandroupolis. Dacă va fi construit un al doilea FSRU în Marea Egee, capacitatea de export către regiune ar putea crește cu 5–6 miliarde metri cubi anual. În lipsa noii investiții, capacitatea existentă ar fi folosită în principal pentru acoperirea consumului intern al Greciei, estimat la aproximativ 7 miliarde metri cubi anual.

Potrivit conducerii Gastrade, operarea a două terminale plutitoare în aceeași zonă ar permite și optimizarea fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea navelor între unități în caz de condiții meteo nefavorabile sau indisponibilități tehnice. În acest scenariu, Grecia ar putea gestiona anual 50–60 de transporturi suplimentare de LNG destinate Europei de Sud-Est.

Decizia de investiție ar putea fi luată până în primul trimestru din 2027, iar noul terminal ar putea deveni operațional în 2028, dacă vor fi îndeplinite condițiile comerciale și de finanțare. Printre factorii care cresc probabilitatea realizării proiectului se numără angajamentul Uniunii Europene de a opri importurile de gaz rusesc din noiembrie 2027, discuțiile privind sprijinul financiar pentru infrastructuri energetice strategice și presiunile pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor din care face parte și Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#terminal lng #gaz #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.