Andrei Jicol: omul care a pus picturi pe panourile din Chișinău și n-a cerut nimic în schimb

26 Mart. 2026, 09:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Grîu Tatiana
26 Mart. 2026, 09:00 // Oameni şi Idei //  Grîu Tatiana

Cu peste 15 ani în industria publicității outdoor, Andrei Jicol a decis să folosească infrastructura comercială a companiei sale pentru ceva ce nu aduce profit direct. Rezultatul se numește Moldova Art Week și a ajuns la 4 milioane de vizualizări, 104 artiști și aproape 80.000 de euro în spațiu publicitar donat.

La o lună după vernisaj, lucrările artiștilor moldoveni sunt încă vizibile pe panourile din Chișinău. Ediția a doua a Moldova Art Week s-a încheiat oficial pe 28 februarie, dar orașul nu a dat încă jos picturile. E un detaliu mic care spune ceva despre amploarea unui proiect care a început cu o întrebare simplă: la ce mai poate folosi un panou publicitar?

Andrei Jicol este omul care a pus această întrebare și a acționat în consecință. Antreprenor cu peste 15 ani de experiență în publicitatea outdoor, participant la elaborarea legislației din domeniul publicității și creator al unor proiecte media și culturale cu impact real în Moldova, Jicol nu se încadrează în tiparul antreprenorului care maximizează profit. El construiește ecosisteme.

Astăzi, după două ediții ale Moldova Art Week, cifrele vorbesc singure: 104 artiști, două orașe, 2.500 de metri pătrați de panotaj donat, 17 parteneri benevoli și o valoare comercială a spațiului cedat de aproximativ 78.000 de euro. Fără să fi primit un leu de la niciunul dintre parteneri.

De unde vine ideea și de ce a durat atât

Jicol nu a lansat Moldova Art Week prima dată când i-a venit ideea. A așteptat ani de zile – nu pentru că nu știa ce vrea, ci pentru că nu era sigur că piața e pregătită.

„A trebuit să treacă mai mult timp ca să înțeleg că un astfel de proiect este realizabil”, spune el. „Aveam dubii că va fi acceptat de comunitatea artiștilor și de societate.”

La baza întregului proiect stă o convingere simplă: orice business care activează pe teritoriul unei țări are o obligație morală față de societatea în care lucrează. Pentru cineva care a construit infrastructura publicitară a orașului și a participat la elaborarea regulilor care guvernează spațiul public, această obligație nu este abstractă. Este consecința logică a unui traseu.

„Businessul din panotaj stradal lucrează cu atenția oamenilor. Având atâta atenție din partea locuitorilor orașului, este inadmisibil să nu îi aducem mai aproape de artă.”

Modelul care funcționează fără bani

Costurile proiectului sunt suportate integral de Jicol personal. Partenerii nu primesc nimic în schimb. În ediția 2, cei 17 parteneri au donat spațiu și timp de antenă în valoare de aproximativ 78.000 de euro.

La care se adaugă circa 1.000 de minute de radio difuzate gratuit pe 11 posturi, cu descrieri audio ale lucrărilor de pe panouri – un concept hibrid, audio-vizual, inventat de echipa MAW pentru a face arta accesibilă și celor care trec în viteză pe lângă panouri.

Moldova Art Week – bilanț două ediții: Ediția 1 (dec. 2024) – 25 de artiști, Chișinău, aproximativ 72.000 EUR valoare donată. Ediția 2 (feb. 2026) – 104 artiști, Chișinău și Bălți, aproximativ 78.000 EUR valoare donată. 17 parteneri benevoli: 11 posturi radio și 6 companii OOH. 2.500 m² de panotaj stradal ocupat cu artă. 4.000.000 de vizualizări estimate ale panourilor. 1.000 de minute de conținut audio difuzat la radio. 5 lucrări vândute între 250 EUR și 9.000 EUR. 15 artiști din ediția 1 reveniți în ediția 2.

Ce a învățat din două ediții

Prima lecție: business-ul local este mult mai deschis față de cultură decât se presupune. A doua – și poate cea mai valoroasă ca antreprenor: impactul intern. Angajații companiei sale s-au raportat altfel la locul de muncă după ce compania a inițiat MAW.

„Angajații se mândresc tot mai mult că lucrează într-o companie care creează proiecte importante pentru societate, nu doar proiecte profitabile. Asta vorbește despre valori – și valorile contează enorm pentru generația nouă de angajați.”

A treia lecție: o idee bună are nevoie de timp să se maturizeze. Jicol nu a lansat MAW imediat. A așteptat. A revizuit. Asta i-a dat claritate și i-a permis să construiască un proiect solid încă de la prima ediție.

Momentele care rămân

Dincolo de cifre, Jicol reține câteva momente care depășesc orice analiză de business. Reacția ministrului Culturii când a înțeles mixul audio-vizual. Lacrimile unor artiști la vernisajul de la Palatul Național, care nu visaseră că vor expune acolo. Și o mărturisire primită în particular:

„Un artist mi-a spus că în atelierul său are peste 100 de lucrări. Potențial, omul acesta este un milionar – dar de facto abia își acoperă cheltuielile de zi cu zi. Acesta este golul pe care Moldova Art Week încearcă să îl umple.”

Impactul direct: lucrări vândute și cerere de marketplace

În cadrul ediției a doua, cinci lucrări au fost vândute la prețuri între 250 și 9.000 de euro. Artiștii au solicitat deja crearea unei platforme de tip marketplace pentru arta din Moldova – o extensie naturală a proiectului.

Ce urmează: MAW 2027 și viziunea până în 2031

Ediția a treia, planificată pentru februarie 2027, aduce 300 de suprafețe publicitare, prezență la aeroportul Chișinău și la vama terestră, rețea MAW Friendly, artiști internaționali invitați și MAW Residence – un spațiu permanent de rezidență artistică.

„Cel mai important activ al acestui oraș este dublu: o comunitate de artiști gata să susțină și o comunitate de business gata să se implice fără bani, pe baza unor idei. Asta înseamnă enorm.”

Într-o țară în care discuția despre antreprenoriat se concentrează aproape exclusiv pe supraviețuire economică, Andrei Jicol propune o altă perspectivă: businessul care investește în cultură creează un context de dezvoltare care, în timp, influențează pozitiv și economia. Nu e filantropie. E strategie pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!