Avem energie… dar nu o folosim: producători împinși spre faliment

10 Apr. 2026, 15:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 15:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală pe piața energiei, unde surplusul de electricitate produs în timpul zilei coexistă cu un deficit major în orele de vârf, avertizează economistul Sergiu Tofilat.

Potrivit analizei, în timpul zilei producția de energie, în special din surse regenerabile, depășește consumul, ceea ce duce la deconectarea unor producători de la rețea. În schimb, dimineața și seara, când consumul este maxim, țara se confruntă cu un deficit de până la 600–650 MW pe oră, acoperit prin importuri costisitoare.

Problema este agravată de faptul că importurile sunt limitate la aproximativ 250–300 MW, iar diferența este acoperită fie din cota neutilizată a Ucrainei, fie prin energie de avarie, mult mai scumpă.

Economistul atrage atenția că această situație afectează direct producătorii locali de energie regenerabilă, în special pe cei care activează în piața liberă. Aceștia nu beneficiază de sprijin de stat și sunt primii deconectați în perioadele de surplus, ceea ce îi lasă fără venituri pentru a-și achita creditele.

„Avem o situație paradoxală: ne plângem de deficit, dar nu creăm condiții să valorificăm energia pe care o producem”, subliniază Tofilat.

În prezent, aproximativ 570 MW din capacitățile regenerabile instalate se află în această categorie vulnerabilă, iar fără intervenții rapide, o parte semnificativă a producătorilor riscă falimentul.

O soluție ar fi instalarea bateriilor de stocare, care ar permite utilizarea energiei produse ziua în perioadele de consum ridicat. Totuși, acest lucru este blocat de lipsa unei piețe funcționale de energie și a unor contracte sigure de vânzare.

Analiza mai arată că problema se va agrava în perioada următoare, odată cu instalarea unor noi capacități de producere, inclusiv circa 170 MW de energie eoliană, ceea ce va crește și mai mult surplusul din timpul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.