Avem energie… dar nu o folosim: producători împinși spre faliment

10 Apr. 2026, 15:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 15:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o problemă structurală pe piața energiei, unde surplusul de electricitate produs în timpul zilei coexistă cu un deficit major în orele de vârf, avertizează economistul Sergiu Tofilat.

Potrivit analizei, în timpul zilei producția de energie, în special din surse regenerabile, depășește consumul, ceea ce duce la deconectarea unor producători de la rețea. În schimb, dimineața și seara, când consumul este maxim, țara se confruntă cu un deficit de până la 600–650 MW pe oră, acoperit prin importuri costisitoare.

Problema este agravată de faptul că importurile sunt limitate la aproximativ 250–300 MW, iar diferența este acoperită fie din cota neutilizată a Ucrainei, fie prin energie de avarie, mult mai scumpă.

Economistul atrage atenția că această situație afectează direct producătorii locali de energie regenerabilă, în special pe cei care activează în piața liberă. Aceștia nu beneficiază de sprijin de stat și sunt primii deconectați în perioadele de surplus, ceea ce îi lasă fără venituri pentru a-și achita creditele.

„Avem o situație paradoxală: ne plângem de deficit, dar nu creăm condiții să valorificăm energia pe care o producem”, subliniază Tofilat.

În prezent, aproximativ 570 MW din capacitățile regenerabile instalate se află în această categorie vulnerabilă, iar fără intervenții rapide, o parte semnificativă a producătorilor riscă falimentul.

O soluție ar fi instalarea bateriilor de stocare, care ar permite utilizarea energiei produse ziua în perioadele de consum ridicat. Totuși, acest lucru este blocat de lipsa unei piețe funcționale de energie și a unor contracte sigure de vânzare.

Analiza mai arată că problema se va agrava în perioada următoare, odată cu instalarea unor noi capacități de producere, inclusiv circa 170 MW de energie eoliană, ceea ce va crește și mai mult surplusul din timpul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.