Statul vrea să vândă Fabrica de sticlă din Chișinău, care deține 30% din piață și exportă în peste 30 de țări

Una dintre cele mai importante întreprinderi industriale din Republica Moldova, Fabrica de sticlă din Chișinău, ar putea ajunge în mâinile unui investitor privat, potrivit unui proiect de hotărâre al Guvernului. Documentul prevede privatizarea companiei ca complex patrimonial unic, prin concurs investițional, iar capitalul social al acesteia se ridică la circa 403,6 milioane de lei.

Autoritățile subliniază că întreprinderea nu este una oarecare, ci un jucător important pe piață. „Întreprinderea deține o poziție solidă pe piață, fiind unul dintre principalii producători de ambalaje din sticlă din Republica Moldova, cu o cotă de circa 30% pe piața internă și exporturi în peste 30 de țări”, se arată în nota informativă.

În ciuda acestei poziții, statul consideră că dezvoltarea ulterioară necesită investiții pe care sectorul public nu le poate asigura eficient. „Această poziție constituie o bază stabilă pentru atragerea unui investitor strategic capabil să valorifice potențialul existent”, se menționează în document.

Rolul fabricii este considerat esențial pentru economia locală, în special pentru industria agroalimentară. „Păstrarea profilului de activitate este esențială pentru sectorul agro-industrial”, deoarece întreprinderea furnizează ambalaje din sticlă pentru producătorii de băuturi și produse alimentare. Totodată, menținerea acestei activități contribuie la „reducerea dependenței de importuri și susținerea competitivității producătorilor locali”.

Guvernul a ales concursul investițional ca metodă de privatizare tocmai pentru a putea impune condiții clare viitorului proprietar. Potrivit notei informative, această procedură permite „stabilirea unor angajamente clare privind păstrarea profilului de activitate, menținerea locurilor de muncă, respectarea standardelor de mediu și de siguranță, precum și implementarea unui program investițional concret”.

În plus, autoritățile mizează pe modernizarea și extinderea companiei după privatizare. „Prin organizarea unui concurs investițional, statul poate atrage un investitor capabil să asigure modernizarea tehnologică și creșterea eficienței energetice, extinderea capacităților de producție, integrarea în lanțuri regionale și internaționale”, se mai arată în document.

Dacă proiectul va fi aprobat, Fabrica de sticlă din Chișinău ar urma să fie scoasă la privatizare în condiții care să combine interesul economic al statului cu obligații clare pentru investitor, astfel încât activitatea industrială să fie păstrată și dezvoltată pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fabrica de sticlă #APP #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina