Două bănci au pus mâna pe aproape trei sferturi din profitul întregului sistem bancar

21 Iul. 2026, 10:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2026, 10:40 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit cumulat de 2,356 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, când câștigul net al sectorului bancar a fost de 2,05 miliarde de lei.

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată că cea mai mare parte a profitului a fost realizată de cele mai mari instituții de credit din țară.

Pe primul loc se situează Moldova-Agroindbank (MAIB), cu un profit de 1,012 miliarde de lei, urmată de Moldindconbank, care a raportat un câștig de 720,5 milioane de lei. Podiumul este completat de Victoriabank, cu un profit de 256 milioane de lei, iar OTP Bank a obținut un rezultat de 220,8 milioane de lei.

Celelalte bănci au raportat rezultate pozitive, însă la un nivel mai redus: FinComBank – 56,5 milioane de lei, ProCredit Bank – 46,7 milioane de lei, Energbank – 25,7 milioane de lei, Eximbank – 16,3 milioane de lei, Comerțbank – 1,5 milioane de lei și EuroCreditBank – circa 105 mii de lei.

În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la 202,02 miliarde de lei, iar portofoliul de credite și avansuri s-a ridicat la 115,44 miliarde de lei. Depozitele atrase de bănci au însumat 154,35 miliarde de lei, confirmând menținerea unei lichidități ridicate în sector.

Comparativ cu primul semestru din 2025, profitul net al băncilor a crescut cu aproximativ 306 milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproape 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Sept. 2026, 18:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Sept. 2026, 18:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.

Potrivit proiectului, activitatea suplimentară ar putea fi desfășurată cu acordul angajatorului, dacă aceasta nu are legătură directă cu atribuțiile de serviciu, iar compania privată nu este controlată, subordonată sau de competența autorității în care este angajat funcționarul.

Funcționarul care intenționează să desfășoare o activitate externă va trebui să-și informeze în scris conducătorul instituției înainte de începerea acesteia. Proiectul include printre activitățile permise și cele științifice, didactice, de instruire, creație sau practică medicală, precum și participarea la anumite proiecte finanțate din surse externe nerambursabile.

În același timp, angajații cu statut special nu vor putea administra o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ și nu vor putea desfășura activitate de întreprinzător. Ei vor putea însă deține calitatea de fondator sau asociat al unei societăți comerciale, dacă activitatea acesteia nu are legătură directă sau indirectă cu atribuțiile de serviciu și nu generează conflicte de interese.

MAI argumentează necesitatea modificărilor prin faptul că activitățile externe declarate de angajații ministerului sunt, în mare parte, remunerate, principala motivație fiind obținerea unor venituri suplimentare. Studiul realizat de minister a identificat inclusiv activități agricole și gospodărești generatoare de venit, activități comerciale, activități online și administrarea unor întreprinderi.

Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ nu oferă un mecanism suficient de clar pentru stabilirea compatibilității unei activități externe înainte ca aceasta să fie începută. Prin noile prevederi se propune un mecanism de notificare, evaluare, autorizare, evidență și monitorizare a activităților externe.