Două bănci au pus mâna pe aproape trei sferturi din profitul întregului sistem bancar

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit cumulat de 2,356 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, când câștigul net al sectorului bancar a fost de 2,05 miliarde de lei.

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată că cea mai mare parte a profitului a fost realizată de cele mai mari instituții de credit din țară.

Pe primul loc se situează Moldova-Agroindbank (MAIB), cu un profit de 1,012 miliarde de lei, urmată de Moldindconbank, care a raportat un câștig de 720,5 milioane de lei. Podiumul este completat de Victoriabank, cu un profit de 256 milioane de lei, iar OTP Bank a obținut un rezultat de 220,8 milioane de lei.

Celelalte bănci au raportat rezultate pozitive, însă la un nivel mai redus: FinComBank – 56,5 milioane de lei, ProCredit Bank – 46,7 milioane de lei, Energbank – 25,7 milioane de lei, Eximbank – 16,3 milioane de lei, Comerțbank – 1,5 milioane de lei și EuroCreditBank – circa 105 mii de lei.

În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la 202,02 miliarde de lei, iar portofoliul de credite și avansuri s-a ridicat la 115,44 miliarde de lei. Depozitele atrase de bănci au însumat 154,35 miliarde de lei, confirmând menținerea unei lichidități ridicate în sector.

Comparativ cu primul semestru din 2025, profitul net al băncilor a crescut cu aproximativ 306 milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproape 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, anunță că Executivul lucrează la un nou concept de reformă fiscală, care va fi supus consultărilor publice în perioada următoare. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea poverii fiscale asupra muncii și, posibil, asupra investițiilor, însă veniturile pierdute la buget vor trebui compensate prin alte surse de impozitare.

Tofan a declarat că politica fiscală trebuie construită în jurul principalelor categorii pe care statul le poate taxa: consumul, investițiile, munca și viciile, acestea generând peste 95% din veniturile bugetare.

„Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansarea între aceste patru. De exemplu, hotărâm că taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, poate taxăm mai mult viciile, taxăm un pic mai mult consumul”, a explicat premierul desemnat.

În același timp, acesta a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de venituri suplimentare pentru a finanța angajamentele asumate de stat, inclusiv reforma salarizării în sectorul public.

„Oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici și forțele de ordine. Trebuie să revedem și salariul minim pe economie, care ne ajută inclusiv să scoatem din economia tenebră locurile de muncă nedeclarate”, a spus Tofan.

Premierul desemnat a evitat să avanseze măsuri fiscale concrete, precizând că este prea devreme pentru a spune dacă vor fi majorate anumite taxe sau reduse altele.

„Nu am acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atât sau că o să scadă impozitele pe muncă cu atât. Este o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizații”, a declarat el.

Potrivit lui Tofan, noul concept de reformă fiscală va fi prezentat public cât mai curând, iar autoritățile intenționează să organizeze consultări pentru a evita erorile care au însoțit tentativa anterioară de reformă.

„Vom veni într-o manieră transparentă și vom propune o reformă fiscală care va plasa accentele acolo unde trebuie: o taxare mai mică a muncii și, potențial, a investițiilor, dar va trebui să compensăm în altă parte”, a conchis premierul desemnat.