Topul salariilor „nesimțite”! BNM și MOLDATSA adună peste jumătate dintre lefurile de lux din sistemul public

Banca Națională a Moldovei (BNM) și întreprinderea de stat MOLDATSA concentrează peste jumătate dintre salariile de peste 50.000 de lei din sectorul public, potrivit unei analize prezentate de premierul Vasile Tofan, realizată pe baza datelor Serviciului Fiscal de Stat pentru aproximativ 40.000 de angajați din 125 de instituții și întreprinderi publice.

Datele arată că 439 de persoane, echivalentul a 1,1% din totalul angajaților analizați, încasează salarii nete de peste 50.000 de lei, iar 152 de persoane au remunerații care depășesc 80.000 de lei pe lună.

În fruntea clasamentului după numărul angajaților cu salarii de peste 50.000 de lei se află Banca Națională a Moldovei, cu 124 de persoane, dintre care 61 încasează peste 80.000 de lei lunar. Pe locul doi se situează MOLDATSA, cu 102 angajați remunerați cu peste 50.000 de lei, dintre care 60 depășesc pragul de 80.000 de lei.

Urmează ANRE, cu 36 de salarii de peste 50.000 de lei și șase de peste 80.000 de lei, Energocom, cu 24 de salarii care depășesc 50.000 de lei și unul de peste 80.000 de lei, precum și Agenția de Guvernare Electronică, unde 12 angajați câștigă peste 50.000 de lei.

Dacă este analizată salariul median net, clasamentul este condus de ANRE, cu 43.981 de lei, urmată de MOLDATSA – 43.200 de lei, Energocom – 36.964 de lei, Agenția de Guvernare Electronică – 32.500 de lei și Banca Națională a Moldovei – 30.341 de lei.

Analiza Guvernului mai arată că 85,8% dintre angajații din instituțiile analizate au salarii nete sub 20.000 de lei, iar salariul median în întregul sector analizat este de aproximativ 9.000 de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.