Moldova, între Madagascar și Gabon în clasamentul economiilor lumii pentru 2030

Republica Moldova ar urma să ocupe locul 129 din 180 de economii în clasamentul PIB-ului nominal pentru anul 2030, potrivit unui clasament realizat de platforma Visual Capitalist în baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Economia țării este estimată la 30,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 0,02% din economia mondială.

Moldova se află în clasament între Madagascar și Gabon. Madagascarul ocupă locul 128, cu un PIB estimat la 30,7 miliarde de dolari, iar Gabonul este pe locul 130, cu 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord urmează pe locul 131, cu 27,3 miliarde de dolari.

În regiune, diferențele sunt considerabile. România ocupă locul 37, cu un PIB estimat la 613,8 miliarde de dolari, în timp ce Ucraina se află pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari. Bulgaria este pe locul 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Astfel, economia României ar urma să fie de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova, iar economia Ucrainei de aproximativ nouă ori mai mare.

La nivel mondial, Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie, cu un PIB prognozat la 37,7 trilioane de dolari, urmate de China, cu 26 de trilioane de dolari. Pentru locul trei este prognozată o competiție strânsă între Germania și India, cu 6,178 și, respectiv, 6,173 trilioane de dolari. În top zece se mai află Regatul Unit, Japonia, Franța, Brazilia, Italia și Canada.

La coada clasamentului mondial se află în principal state insulare și economii foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție, cu un PIB estimat la aproximativ 0,6 miliarde de dolari, fiind urmată de Tonga, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, São Tomé și Príncipe, Vanuatu, Grenada și Comore.

În Europa, economia continentului este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, ceea ce ar reprezenta aproape o cincime din economia mondială. Europa este descrisă drept una dintre cele mai echilibrate regiuni din lume din punctul de vedere al distribuției economice între țări. În cadrul Uniunii Europene, statele membre ar urma să ajungă împreună la un PIB nominal de 26,5 trilioane de dolari, dacă nu vor exista schimbări în componența blocului comunitar. Germania ar rămâne liderul UE, urmată de Franța, cu circa 4 trilioane de dolari, și Italia, cu 3 trilioane.

În afara UE, Regatul Unit ar rămâne cea mai mare economie europeană, cu aproximativ 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane. Rusia este, totodată, printre puținele economii majore despre care prognoza estimează că se vor contracta în perioada 2026–2030.

La nivel global, economia mondială este estimată să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, cu o contribuție tot mai importantă a economiilor emergente din Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament mondial #PIB #Economia Moldovei #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie