Aproape unul din cinci moldoveni muncește la negru: construcțiile, campioane la informalitate

Piața muncii din Republica Moldova a înregistrat o îmbunătățire în trimestrul II al anului 2026. Numărul persoanelor ocupate a crescut cu aproape 6% față de primele trei luni ale anului, iar numărul șomerilor s-a redus cu 26 de mii de persoane, arată datele Biroului Național de Statistică.

În trimestrul II, populația ocupată cu vârsta între 15 și 89 de ani a ajuns la 859,3 mii de persoane, în creștere cu 5,9% față de trimestrul precedent. Bărbații au reprezentat 51,6% dintre persoanele ocupate, iar femeile – 48,4%.

Rata de ocupare a populației de 15-89 de ani a urcat la 45%, de la 42,6% în trimestrul I. În cazul populației cu vârsta între 20 și 64 de ani, rata de ocupare a crescut și mai puternic, de la 59,4% la 63,3%.

Diferențele dintre sexe și dintre mediul urban și cel rural rămân însă mari. Rata de ocupare a bărbaților a fost de 50,6%, față de 40,2% în cazul femeilor. În mediul urban, aceasta a ajuns la 51,4%, în timp ce în mediul rural s-a situat la 39,4%.

Cei mai mulți angajați activează în sectorul serviciilor, care concentrează 61,2% din populația ocupată. Agricultura reprezintă 14,4%, industria – 12,6%, iar construcțiile – 11,8%.

Sectorul privat și alte forme de proprietate au concentrat 63,9% dintre persoanele ocupate, în timp ce 36,1% au lucrat în sectorul public. Salariații reprezintă 85,6% din totalul persoanelor ocupate.

Datele statistice arată însă că aproape unul din cinci angajați muncește informal. Ponderea persoanelor cu un loc de muncă informal a fost de 19,5%. Situația este deosebit de accentuată în construcții, unde 62,8% dintre persoanele ocupate lucrează informal.

În același timp, numărul șomerilor cu vârsta între 15 și 74 de ani a coborât la 67,6 mii de persoane, de la 93,6 mii în trimestrul I. Astfel, rata șomajului a scăzut de la 10,4% la 7,3%.

Șomajul rămâne mai ridicat în rândul bărbaților, unde rata este de 7,7%, față de 6,9% în cazul femeilor. În mediul rural, rata șomajului ajunge la 8,5%, comparativ cu 6,2% în orașe.

Cea mai vulnerabilă categorie rămâne cea a tinerilor. În rândul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 de ani, rata șomajului a fost de 19,6%.

Totodată, populația aflată în afara forței de muncă a constituit 989,8 mii de persoane, în scădere cu 1,8% față de trimestrul precedent. Pensionarii reprezintă cea mai mare categorie a populației inactive, cu o pondere de 38,3%, urmați de elevi și studenți – 14,1%, și de persoanele care îngrijesc de familie – 9,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.