Apicultor: Pregătirea exportului de miere necesită mulți bani, efort și timp

Nicanor Negru, un tânăr de 29 de ani din satul Costești, raionul Ialoveni, absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Tânărul spune că bunicul lui era pasionat de albini și avea câțiva stupi, însă el niciodată nu s-a gândit că va deveni apicultor și cu atât mai mult că va exporta miere peste hotare, scrie anarm.md.

Istoria lui Nicanor Negru a început cu 100 de familii de albine, pe care le-a achiziționat de la un apicultor după ce un prieten i-a propus să-și unească forțele pentru a dezvolta afacerea, începută mai devreme. Astfel a apărut compania Regina Naturii, devenită în ultimii ani una din companiile cu renume din sectorul apicol iar tânărul a devenit directorul general al acesteia, grație studiilor obținute la ASEM.

A făcut unele calcule, și-a întocmit un plan de afaceri și, în virtutea tinereții, calculele inițiale au fost prea optimiste. Nicanor povestește că pe hârtie profitul arăta mult mai frumos decât în realitate. Pe parcurs a avut multe obstacole și chiar pierderi. Investițiile făcute în prisacă încă nu s-au recuperat, însă el speră ca în acest an să obțină primul profit de aici.
Din cele 100 de stupi, proaspătul apicultor a ajuns la 500 și a zis să se oprească aici, orientându-se mai mult spre alt gen de activitate.

Inițial planul a fost să se ocupe doar de apicultură, însă la un moment dat a ajuns împreună cu partenerul de afaceri la concluzia că ar putea obține un profit mult mai bun dacă va procesa mierea și o va exporta. Însă, așa cum doar exportul mierii proprii nu se arăta o afacere rentabilă, cei doi antreprenori au decis să recurgă la asociere. Se întâmpla la un an de la intrarea lui Nicanor în afacerea cu miere.

”În 2015 am ajuns la concluzia că în sat și în general în regiunea noastră este suficient potențial pentru a pune bazele unei colaborări cu alți apicultori pentru a obține rezultate mai bune. Drept urmare, am creat un grup de apicultori pentru a exporta de comun acord producția noastră în Uniunea Europeană, unde, după cum aflasem există o cerere constantă de miere și, în plus nu există cote, care să limiteze, conform prevederilor Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, cantitatea exportată pe aceste piețe”, spune antreprenorul.

Însă, pentru a exporta mierea în Uniunea Europeană nu este suficient să te unești cu alți apicultori, să aduni mierea cultivată și s-o livrezi peste hotare. Aceasta trebuie să corespundă standardelor de calitate, cerute de UE și să fie omogenizată și procesată.

Primul export, în România

Pentru a reuși, erau necesare investiții substanțiale, pe care și le-a asumat în întregime compania Regina Naturii.

”În 2016 am amenajat o sală de procesare a mierii, am colectat împreună cu alți apicultori suficientă miere pentru a umple un transport de 20 de tone și am efectuat primul transport în România”, relatează apicultorul.

Antreprenorul spune că pentru a se dezvolta a beneficiat de granturi din fondurile programului PARE 1+1. Ulterior, investiţiile în prisacă au fost subvenţionate în proporţie de 30% de către stat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Acum situaţia este şi mai bună pentru apicultorii moldoveni. Dacă prisaca este înregistrată ca afacere, aceștia pot beneficia de subvenţii de până la 50% de la investiţiile făcute în ea.

Și-au diversificat atât aria de colectare cât și piața de desfacere

Aşa cum primele exporturi au fost reuşite, antreprenorii au decis să-şi extindă aria de colectare a mierii pe întreg teritoriul ţării. Nu s-au oprit aici şi au continuat să caute noi pieţe de desfacere, mai ales că există proiecte care facilitează acest lucru. Deja în 2017 , în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială, ”Regina Naturii” a apelat la ajutorul unei firmei de consultanţă, care a găsit o nouă destinație pentru mierea exportată de compania de Costești și în anul trecut aceasta a ajuns și în Polonia.

Contrar aparențelor, exportul mierii nu este atât de simplu de realizat. Și asta, în primul rând din cauza dimensiunilor prea mici ale prisăcilor moldovenești. Nu prea există apicultori care să recolteze din propria prisacă suficientă miere pentru a o exporta de sine stătător. Transporturile de miere moldovenească sunt constituite din producția a mai multor apicultori și aici se ascunde principala dificultate or nu toți prisăcarii moldoveni asigură o miere de calitate, care să corespundă exigențelor europene.

Cea mai mare problemă o reprezintă reziduurile de antibiotice în miere, strict interzise de normele sanitare europene. Acestea, potrivit lui Nicanor Negru sunt cauzate de regulă de tratarea albinelor cu preparate vechi, neconforme exigențelor europene deși există suficiente preparate omologate în UE și inofensive pentru consumatori. De aceea, companiile ce colectează mierea, trebuie să ducă și un lucru de explicare printre apicultori. Totuși, în cei doi ani de activitate compania și-a constituit o rețea de apicultori de la care colectează miere, ce corespunde standardelor europene.

Pregătirea exportului necesită mulți bani, efort și timp

Procedura nu este deloc simplă or fiecare lot de miere achiziționat, pe lângă faptul că trebuie să fie însoțit obligatoriu de actele de origine de la apicultori, trebuie verificat în condiții de laborator, fiind supus mai multor analize. Iar toate aceste analize necesită timp, efort și bani. Ulterior, toate aceste loturi, dacă trec analizele, sunt omogenizate într-un singur lot, care este de regulă, testat de către compania importatoare. Și în final, pentru a formaliza exportul, mierea urmează a fi testată la laboratorul Centrului Republican de Diagnostică Veterinară. Din păcate acest laborator nu este suficient de bine dotat pentru ca analizele sale să corespundă exigențelor importatorilor europeni și de aceea ei preferă să facă singuri analizele.
Toate aceste proceduri dar și faptul că mierea este colectată de la mai mulți apicultori mici conduc la sporirea considerabilă a costului mierii exportate.

Greu de concurat cu mierea ucraineană

Iar acest fapt se răsfrânge asupra competitivității mierii moldovenești pe piața europeană. Acest lucru s-a resimțit acut începând cu anul 2016, când în urma încheierii Acordului de liber Schimb dintre UE și Ucraina, în acel an a intrat pe piața europeană mierea ucraineană, mult mai ieftină decât cea moldovenească. Dacă în anul 2017 în recolta de miere din Republica Moldova a fost de 4500 de tone, fiind exportate circa 3500 tone, Ucraina a exportat aproape 70 mii de tone.

E necesară conlucrarea dintre apicultori, procesatori și autorități

Totuși, această barieră nu-l descurajează pe Nicanor Negru, care conștientizează că o piață mai bună decât cea europeană pentru mierea moldovenească nu poate exista. Însă pentru aceasta, tânărul antreprenor crede că trebuie să existe o consolidare a eforturilor între apicultori și procesatori, care să fie susținuți de stat, eventual chiar printr-un program.
Problema este că apicultorii și procesatorii sau exportatorii nu găsesc prețul optim. Primii consideră că prețurile de achiziție oferite de exportatori sunt prea mici, pe când aceștia afirmă că, dacă le vor mări, mierea nu va fi solicitată pe piețele europene. Oamenii nu înțeleg încă, în mare parte, cum funcționează legile pieței. Și, în plus există aceste probleme ale calității.

Potrivit antreprenorului, pentru a avea o valoarea adăugată mai înaltă a mierii exportate, aceasta trebuie procesată și ambalată în Republica Moldova pentru a ajunge pe rafturile magazinelor europene sub marca ”Fabricat în Moldova”. Atunci mierea moldovenească nu va fi exportată doar ca materie primă iar prețul de comercializare va oferi profituri mai generoase atât procesatorilor cât și apicultorilor. Până a atinge însă un astfel de obiectiv pentru început aceștia trebuie să învețe a se asocia și a conlucra, consideră directorul General al companiei Regina Naturii.

#apicultura #Antreprenor #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.