Dorina Tătaru: o afacere de succes în domeniu producerii fructelor presupune, în primul rând, să studiem atent piața

Dorina Tataru este o tânără antreprenoare care administrează împreună cu membrii familiei o afacere în domeniul producerii fructelor. Împreună cu familia au lansat întreprinderea Dor-Fruct Group SRL în satul Pitușca, Călărași, aceștia dețin livezi de cireș, prun și piersic plat.

„Încă din perioada când îmi făceam studiile am înțeles că îmi văd viitorul acasă, în Moldova și îmi doream să pun bazele unei afaceri. Tata se ocupa cu exportul de fructe, în special cireșe. De aici a și apărut ideea să ne axăm pe cultivarea profesională a fructelor”, a relatat Dorina.

Întreprinderea Dor-Fruct Group SRL a fost lansată în 2019,în satul Pitușca, Călărași. Mai întâi au fost înființate suprafețe de livadă intensivă de cireș. Inițial livada a fost plantată pe 11 hectare, scrie MoldovaFruct.

„Tata a fost cel care mi-a oferit întreg suportul în selectarea soiurilor. Materialul săditor a fost importat din Italia. Am ales soiuri rezistente, dar și solicitate de consumatori: Kordia, Regina și Royal Helen”, spune tânăra antreprenoare.

Ulterior întreprinderea a plantat prun, dar și piersic plat – o cultură relativ nouă, dar de perspectivă pentru Republica Moldova. În vara aceasta a fost adunată prima recoltă de persic, fructele fiind comercializate preponderent pe piața locală. Pe viitor, Dor-Fruct Group SRL planifică să își extindă suprafețele cu livezi, să instaleze plasa antigrindină și să modernizeze în continuare plantația.

„Avem instalat un sistem de irigare și urmează să facem și alte investiții. Suntem orientați la export și pentru viitor am dori să reușim să exportăm fără intermediari”, spune Dorina.

Tânără este implicată plenar în activitatea întreprinderii: se ocupă de gestionarea finanțelor, administrare, dar și de monitorizarea lucrărilor în câmp.

„Am studiat Finanțe și Bănci, un domeniu care nu prea are tangență cu agricultura, dar nu-mi regret alegerea. Consider că, pentru o afacere de succes în domeniu producerii fructelor este necesar în primul rând să studiem atent piața, să facem analizele de bază: ale solului, apei, să alegem corect terenul, unde alegem să plantăm, soiuri rentabile pentru a minimiza riscurile și să implementăm tehnologii moderne de producere”, afirmă producătoarea.

Dor-Fruct Group SRL este o afacere de familie în care fiecare membru are sarcinile proprii care au fost divizate din start.

„Suntem implicați în gestionarea cu succes a afacerii și suntem siguri că în câțiva ani vom obține rezultate remarcabile”, subliniază Dorina Tataru.

#antrepronor #producere #piata #analiza #fructe #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.