(DOC) Cea mai recentă declarație de avere a noului director de la Vamă, Igor Talmazan. Nu deține nici un imobil

13 Sept. 2021, 16:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 16:43 // Au Bani //  MD Bani

Deja de o săptămână, Igor Talmazan exercită funcția de director al Serviciului Vamal din Republica Moldova. El a fost șeful Cabinetului preşedintelui fracţiunii parlamentare PAS în cadrul Parlamentului Republicii Moldova și a candidat la fotoliul de deputat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Numele său era cu nr. 34 pe listă și astfel am dat de cea mai recentă declarație de avere și interese personale a sa.

Potrivit declarației de avere, în ultimii doi ani, din 1 ianuarie 2019 până-n 31 decembrie 2020, a ridicat un salariu total de 132.723 lei de la Parlamentul Republicii Moldova, 106.513 lei de la Guvernul Republicii Moldova și un onorariu de 16 mii de lei de la BAA „Protect Lex”.

La categoria „venitul obținut din înstrăinarea și/sau deținerea valorilor mobiliare și/sau a cotelor-părți în capitalul social al societăților comerciale”, a scris că a obținut dividende de la SRL „SQS-Group” de 10.638 lei. La fel, la „venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile”, a indicat 30 de mii de lei avans de la cumpărător, conform antecontractului de vânzare-cumpărare a autoturismului VW Polo, suma contractului fiind 42 de mii de lei.

Pe numele său, mai are indicate în proprietate o Toyota Carolla, anul fabricației 2005, dobândită în 2021, având o valoare de 65 de mii de lei. În plus a indicat și un Kia Sporage, doar că utilizat prin uzufruct.

În declarația de avere completată la data de 13 mai 2021, Igor Talmazan nu a indicat nici un bun imobil.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.