Europenii au cheltuit 18,3 miliarde de dolari pe aplicaţii mobile. App Store aduce mai mulţi bani decât Google Play

Europenii au cheltuit anul trecut, în 2021, 18,3 miliarde de dolari, conform unei analize realizate de Sensor Tower, care vizează atât App Store, cât şi Google Play.

Comparativ cu 2020, se înregistrează o creştere cu 22,8% a sumelor date pe micro tranzacţii, abonamente şi aplicaţii premium.

Pe de altă parte, cheltuielile făcute de europeni reprezintă doar 14% din veniturile globale ale dezvoltatorilor, care, în 2021, au ajuns la 131,6 miliarde de dolari.

Potrivit analizei, App Store aduce mai mulţi bani decât Google Play, însă diferenţa scade. App Store a atras 9,8 miliarde de dolari de la europeni, cu o creştere anuală de 22.5%, în vreme cu Google Play creşte cu 23,2% şi ajunge la 8,5 miliarde de dolari.

Creşterea investiţiilor în aplicaţii a venit în ciuda faptului că numărul download-urilor a scăzut anul trecut cu 3,9%, oprindu-se la 27,4 miliarde. Google Play este cel care conduce la capitolul download-uri, magazinul celor de la Google având aici o cotă de 73,7% din toate download-urile înregistrate.

În 2021, țările care au cheltuit cel mai mult pentru aplicații mobile sunt Marea Britanie (3,5 miliarde de dolari), fiind urmată de Germania (3,4 miliarde de dolari), Franţa (2 miliarde de dolari), Rusia (1,2 miliarde de dolari) şi Elveţia (0,9 miliarde de dolari).

#aplicatii mobile #app store #google play #miliarde de dolari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi