Kremlinul vrea să interzică „spălătoriile rusești” prin Republica Moldova

Ministerul Justiției de la Moscova a propus interzicerea retragerii banilor în străinătate pe titluri executorii.

Interdicția de a transfera fonduri în conturile organizațiilor financiare străine pe baza titlului executoriu va minimiza cazurile de legalizare a veniturilor din infracțiuni, a explicat departamentul. De asemenea, minimizează cazurile de evaziune fiscală în cadrul acestei scheme.

Proiectul de lege se află în stadiul de coordonare cu departamentele și autoritățile interesate, a adăugat Ministerul Justiției.

Banca Centrală a fost de acord că astfel de modificări minimizează operațiunile dubioase de retragere a banilor în străinătate. Inițiativa a fost susținută și de Rosfinmonitoring. Ei au remarcat că acest lucru ar permite aplicarea întregii game de măsuri legale în cazul tranzacțiilor suspecte.

Titlurile executorii sunt folosite pentru executările silite și recuperarea banilor de la debitor. Acestea sunt emise pe baza unor hotărâri judecătorești. La prezentarea unor astfel de documente, banca este obligată să transfere imediat fonduri din contul debitorului în contul recuperatorului.

Acum șapte ani Republica Moldova a fost implicată în renumita spălătorie rusească de bani.

Potrivit anchetatorilor, laundromatul rusesc a fost pus în aplicare prin intermediul unor persoane terţe şi magistraţi din Republica Moldova, care prin intermediul unor decizii de judecată confiscau sute de milioane de dolari ale unor companii ruseşti. În perioada 2010-2014, organizaţii criminale, oameni de afaceri din sectorul bancar şi cel imobiliar din Rusia, au transferat, prin aşa-zisa “spălătorie”, peste 22 de miliarde de dolari. Procesul ar fi fost ,,legalizat” de către judecătorii din Republica Moldova. Schema consta în sechestrarea conturilor deţinute de firme din Federaţia Rusă în băncile din Republica Moldova şi Letonia, care mai apoi erau trecute pe numele noilor proprietari. În cele din urmă, sumele enorme ajungeau în mai multe ţări europene. După ce presa a publicat mai multe informaţii privind Laundromat-ul rusesc, Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a început investigaţiile. În 2016 au fost reţinuţi 14 magistraţi şi doi executori judecătoreşti, care semnau decizii de judecată, iar mai apoi le puneau în aplicare. Potrivit anchetatorilor, în dosar ar fi fost implicaţi şi funcţionari de la Banca Naţională a Moldovei. “Spălătoria rusească” a devenit cunoscută ca una dintre cele mai mari operaţiuni de spălare de bani din istoria Europei. Această schemă frauduloasă a fost deconspirată în 2014, după o investigaţie a organizaţiei neguvernamentale “Organized Crime and Corruption Reporting Project”.

#bani #laundromat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.