(VIDEO) Istorii de succes! Uniunea Europeană susține crearea și dezvoltarea clusterelor în regiunile Cahul și Ungheni

Clusterul este un model de afaceri care presupune cooperarea între întreprinderi mici și mijlocii/antreprenori, pe de o parte și structuri de suport din partea autorităților publice, mediul academic, societatea civilă, pe de altă parte. Elementul distinctiv al clusterelor este organizarea flexibilă, fiecare membru îndeplinind anumite activităţi în funcţie de cerinţele pieţei şi de strategia clusterului.

La nivel european, clusterele s-au afirmat ca un model eficient de competitivitate regională. În Republica Moldova, conceptul de clustere este abia la început. Turismul, produsele agroalimentare, mobila sau textilele sunt câteva sectoare cu potențial de clusterizare în Republica Moldova.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF oferă sprijinul financiar necesar pentru consolidarea acestor lanțuri valorice locale și clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni.

Căpșunele, un lanț valoric în regiunea Ungheni

Antreprenoarea Zinaida Plămădeală din Ungheni reprezintă Asociația „Berries Group”, care reunește cinci producători de căpșune care au în gestiune anual terenuri cu o suprafață de 40-50 ha, în satele Sculeni și Petrești. Căpșunele sunt reprezentative pentru regiunea Ungheni, iar inițiativa creării unui cluster bacifer este determinată de câteva avantaje regionale. Regiunea Ungheni oferă o sursă stabilă și durabilă de apă pentru irigare, iar culturile bacifere au prezentat dintotdeauna interes pentru fermierii locali mari și mici, fiind generatoare de venituri. Totodată, proximitatea cu Uniunea Europeană oferă acces la o piață de desfacere mare.

„Clusterizarea este o platformă de cooperare eficientă și de creare a parteneriatelor în cadrul lanțurilor valorice, iar acest instrument este unul necesar și oportun dezvoltării sectorului bacifer din raionul Ungheni, dar și pentru toată țara”, spune Zinaida Plămădeală.

„Berries Group” a reușit să-și mărească volumul de producție datorită cooperării și asocierii. De asemenea, și-au permis să investească în infrastructura de post-recoltare, inclusiv camere de pre-răcire, camere de păstrare a fructelor și ulterior facilități pentru uscarea fructelor.

Strugurii, un lanț valoric în regiunea Cahul

La Cahul, strugurii sunt un lanț valoric cu potențial de dezvoltare. Directorul executiv al Asociației Producătorilor de Struguri de Masă din Cahul, Sergiu Tutovan notează că producerea strugurilor de masă în raionul Cahul este o ramură cu tradiții care aduce valoare sectorului agrar al regiunii. În prezent, în raionul Cahul sunt circa 3000 de ha de terenuri plantate cu struguri de masă, recolta medie fiind de 6 tone per ha. Totodată, 40 la sută din producție este direcționată pentru consum local, iar 60% se exportă preponderent în România și alte piețe ale UE, Belarus și Federația Rusă.

„Clusterul prin esență include un cerc mult mai larg al actorilor lanțului valoric, începând de la producătorii de material săditor, furnizorii de input-uri, producătorii de struguri de masă, depozite frigorifice cu linii de ambalare și sortare și transportatorii de struguri care se vor ocupa de livrarea lor în piețe”, explică Sergiu Tutovan.

Spre deosebire de alte forme de asociere, clusterul permite unirea eforturilor separate ale actorilor-cheie pentru rezolvarea problemei în comun recunoscută a tuturor segmentului lanțului valoric. Antreprenorul Sergiu Tutovan menționează că până acum au avut loc mai multe ședințe de informare și consultare cu potențiali membri ai viitorului cluster, iar în curând urmează să fie semnat un memorand privind activitatea clusterului.

Foaia de parcurs pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunea Cahul și Ungheni

În Republica Moldova, ca și în alte state din Parteneriatul Estic, conceptualizarea și implementarea clusterelor este abia la început, chiar dacă noțiunea a fost deja încorporată în unele documente de politici publice.

Uniunea Europeană, prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, susține dezvoltarea și consolidarea lanțurilor valorice și a clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni. Cu acest scop, a fost elaborată de reprezentanții locali ai sectorului privat, în parteneriat cu autoritățile publice locale și Camera de Comerț și Industrie din raioanele Cahul și Ungheni, câte o Foaie de parcurs pentru fiecare regiune, unde a fost analizată situația economică a raionului, inclusiv din zona rurală și cea urbană.

În document au fost evidențiate lanțurile valorice cu toate verigile lor, de la obținerea materiei prime până la comercializarea produsului finit. În baza acestei analize, au fost selectate lanțuri valorice cu potențial economic în creștere și obținere a valorii adăugate mari, pondere mare în viața social-economică, cu oportunități de satisfacere a pieței interne și export. Așadar, în regiunea Cahul au fost identificate 4 lanțuri valorice (strugurii de masă, turism, vinificație și oieritul), iar în regiunea Ungheni (turism, căpșuni, mobilă și covoare).

Foaia de parcurs reprezintă platforma de inițiere a intervențiilor sistemice ale Programului „EU4Moldova: Regiuni cheie”, finanțat de UE și implementat de PNUD și UNICEF, pentru dinamizarea dezvoltării economice locale în regiunile Cahul și Ungheni în perioada 2021-2025.

Documentul se bazează pe implementarea unor intervenții pe termen scurt și în majoritatea cazurilor cu resurse proprii existente, menite să testeze și să mobilizeze parteneriatele locale, care au scopul să producă câteva „victorii rapide” pe dimensiunea de creare a lanțurilor valorice, care ulterior vor beneficia de asistență tehnică, consultanță și finanțarea inițiativelor comune.

#EU4Moldova: Regiuni-cheie #Berries Group #clustere #ungheni #cahul #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.

#economie #AI #bani