Soldaţii ruşi morţi în Ucraina: Tineri, săraci şi proveniţi din minorităţi etnice

18 Mai 2022, 07:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2022, 07:52 // Actual //  bani.md

Numărul soldaţilor ruşi morţi în Ucraina este ţinut secret şi mult redus de Moscova. Dintre miile de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, mulţi sunt foarte tineri, proveniţi din cele mai sărace regiuni ale Federaţiei Ruse şi adesea din minorităţi etnice, afirmă experţi, după cum relatează marţi agenția France-Presse, preluată de Agerpres.

Kremlinul nu a emis niciun comunicat cu privire la acest subiect din 25 martie, la o lună şi o zi de la declanşarea războiului. Circa 1.351 de soldaţi au murit până la acea dată, a admis Kremlinul.

După şapte săptămâni de lupte distrugătoare, Kievul estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi la 27.000. O cifră mare, constată numeroşi militari şi analişti occidentali, pentru care evaluările Moscovei sunt mult reduse.

„Rusia a suferit probabil pierderi ce corespund unei treimi din forţa de luptă terestră pe care ea a angajat-o în februarie”, adică 50.000 de soldaţi ruşi răniţi sau ucişi, constata duminică Ministerul Apărării din Marea Britanie.

Cu o rată de trei soldaţi răniţi la unul ucis recunoscută de Moscova la începutul conflictului, am ajunge la 12.500 de soldaţi ruşi morţi în mai puţin de trei luni. Destul de aproape de cei 15.000 de soldaţi sovietici ucişi în decurs de un deceniu de război în Afganistan (1979-1989), război care a provocat o traumă naţională.

Mare parte din soldații ruși a căror moarte a putut fi confirmată aveau între 21 şi 23 de ani

Site-ul rusofon Mediazona susţine că are confirmată exclusiv din surse deschise moartea a 2.099 de soldaţi ruşi în lupte până pe 6 mai. O mare parte dintre cei a căror vârstă era menţionată aveau între 21 şi 23 de ani, iar 74 dintre ei nu aveau nici 20 de ani, precizează Mediazona.

Majoritatea celor ucişi proveneau din sudul Rusiei, în special din Caucazul de Nord, regiune majoritar musulmană, precum şi din Siberia Centrală, potrivit aceleiaşi surse.
Cel mai mare număr de decese (135) a fost confirmat în rândurile soldaţilor din regiunea musulmană Daghestan din Caucazul de Nord, urmaţi de buriaţi (98), minoritate mongolă din Buriatia, o regiune din Siberia.

„Cel mai mare număr de soldaţi şi ofiţeri ai forţelor terestre ruse provin din orăşele şi sate din Rusia. Acest lucru este legat de stratificarea socio-economică şi (…) educativă”, explică Pavel Luzin, comentator al site-ului de informaţii online Riddle Russia.

Pentru că „exigenţele pentru serviciul militar” în aceste forţe ale armatei sunt „relativ mici”, cei mai buni soldaţi şi viitori ofiţeri preferând alte ramure, precum „forţele aeriene şi spaţiale, forţele balistice strategice şi marina”, explică el.

Mass-media locale şi reţelele sociale din Daghestan, regiune printre cele mai sărace din Rusia şi scenă a unei insurecţii islamiste vreme de mai mulţi ani, sunt pline de imagini care arată părinţi îndoliaţi primind condoleanţe din partea unor responsabili.
Kamil Iziiev, şef al districtului Buinaksk din Daghestan, a publicat în luna mai o înregistrare video pe Telegram în care el înmânează compensaţii familiilor a cinci soldaţi ucişi pe front.

De altfel, primul soldat rus a cărui moarte a fost confirmată oficial de Moscova a fost Murmagomed Gadjimagomedov, un tânăr din Daghestan ucis salvându-şi camarazii, potrivit mass-media de stat ruse. El a fost decorat postmortem pe 4 martie de Vladimir Putin, care a lăudat rolul jucat în Ucraina de minorităţile etnice ale Federaţiei Ruse, declarându-se „mândru că face parte din această naţiune, din acest popor puternic şi multinaţional care este Rusia”.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 11:52 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!