Moldova furată! Devalizarea CFM. Ce a scăpat compania de la prăbușire

Din start ne-am concentrat pe transportul de marfă, spre clienți mai fericiți, spre a fi responsabili la necesitățile lor. Iar când a venit momentul, am reluat și cursele internaționale de călători – Chișinău-București și Chișinău-Iași. În ianuarie 2022 aveam trafic de trei ori mai mare decât în ianuarie 2021, susține directorul CFM, Oleg Tofilat care a preluat compania într-o stare jalnică.

Potrivit directorului, s-a concentrat acțiuni prioritare pentru a scoate compania din impas.

„În orice gospodărie poate fi îmbunătățit ceva, dar la CFM distragerea atenției pe lucruri relativ utile, însă puțin relevante – te duce exact la catastrofă. Prima lună erau achizițiile de motorină, a doua – gestiunea fluxurilor monetare, pe urmă – a găsi cărbune și traverse. Și permanent – atragerea investițiilor și a asistenței tehnice. În 2-3 ani e absolut real de atras 700-800M euro în reabilitarea căilor, modernizarea infrastructurii și înnoirea flotei de vagoane și locomotive”, a punctat Tofilat.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#plan de modernizare #material rulant #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlat de pilotul moldovean Iulian Scorpan, a transportat 85.784 de pasageri pe ruta directă București–New York, între iunie 2024 și iulie 2026. Operatorul aerian a readus România pe harta zborurilor transatlantice regulate după o pauză de peste două decenii. În spatele acestei realizări se ascunde însă o provocare comercială majoră: gradul mediu de ocupare a aeronavelor a fost de numai 52,2%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre locurile disponibile au rămas neocupate.

Potrivit datelor prezentate, HiSky a operat în perioada analizată 600 de zboruri între București și aeroportul John F. Kennedy din New York, echivalentul a 300 de curse dus-întors. În medie, fiecare zbor a transportat aproximativ 143 de pasageri, deși aeronava Airbus A330-200 utilizată pe această rută dispune de 274 de locuri.

Calculele arată că, din cele 164.400 de locuri oferite în total, aproximativ 78.600 au rămas neocupate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de locuri puse la vânzare, compania a reușit să ocupe, în medie, doar 52.

Rezultatele evidențiază dificultatea operării unei rute transatlantice directe, unde costurile cu combustibilul, personalul, întreținerea aeronavelor și serviciile aeroportuare sunt mai mari decât în cazul zborurilor europene de scurtă și medie distanță.

Cu toate acestea, HiSky a reușit să mențină legătura directă dintre București și New York timp de peste doi ani și oferă pasagerilor posibilitatea de a călători între România și Statele Unite fără escală.

Un element important al activității pe această rută îl reprezintă și transportul de mărfuri. În perioada analizată, compania a transportat 1.065 de tone de cargo, echivalentul unei medii de aproximativ 1,78 tone pentru fiecare zbor.

Transportul de marfă poate contribui la veniturile unei curse lung-curier și poate compensa parțial gradul mai redus de ocupare a locurilor pentru pasageri. Totuși, fără informații despre veniturile obținute din bilete, tarifele medii, costurile operaționale și încasările din cargo, nu se poate stabili dacă ruta București–New York este profitabilă sau funcționează în pierdere.

Datele, obținute de publicația de specialitate BoardingPass de la autoritățile americane, arată că în 2024, anul lansării rutei, HiSky a transportat 25.581 de pasageri. În 2025, numărul acestora a crescut la 46.273, iar în primele șapte luni ale anului 2026 au fost înregistrați 13.930 de călători.

Traficul mai redus din 2026 trebuie analizat și în contextul programului de operare. În luna mai, compania nu a efectuat zboruri spre New York, deoarece aeronava Airbus A330 se afla la Budapesta pentru lucrări de mentenanță planificată.

HiSky intenționase să își extindă rețeaua transatlantică prin inaugurarea unei rute directe București–Chicago, însă lansarea acesteia a fost amânată pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Legătura cu New York a fost inaugurată la 7 iunie 2024, marcând reluarea zborurilor transatlantice regulate din România după o întrerupere de peste 20 de ani. Ultimele asemenea curse ale companiei naționale TAROM fuseseră operate în 2003.

Ruta are importanță și pentru pasagerii din Republica Moldova. HiSky a introdus posibilitatea călătoriilor Chișinău–New York cu escală la București, prin conexiuni adaptate programului transatlantic.

Pentru sezonul de iarnă 2026–2027, compania a programat două zboruri săptămânale între București și New York. Operarea urmează să fie întreruptă temporar în prima parte a lunii noiembrie, cu reluarea curselor din 23 noiembrie.