Rusia, grav afectată. Veniturile din gaze scad cu 40% lunar în iunie

Reducerile aplicate de Gazprom

În urmă cu câteva zile, compania rusească Gazprom a anunțat că va reduce, din nou, livrările de gaz de la 40% la 20%, invocând probleme cu o turbină reparată în Germania. Livrărie de gaz prin Nord Stream 1 vor coborî până la 33 de milioane de meri cubi pe zi, decizie ce nu este pe placul statelor din Europa.

Ministrul german, Robert Habeck, a declarat că nu există motive tehnice pentru scăderea livrărilor și că toate documentele de export ale Siemens Energy sunt complete. Cu toate astea, adevărata problemă stă în mâinile Moscovei.

Reprezentanții companiei Siemens au anunțat că turbina poate pleca din Germania spre Rusia, imediat după ce documentele vor fi finalizate. „Rusia încalcă contractele şi dă vina pe alţii. Putin face un joc duplicitar. El încearcă să slăbească sprijinul mare pentru Ucraina şi să pună o frână societăţilor noastre. Pentru a face asta, el menţine incertitudinea şi creşte preţurile. Noi contracarăm acest lucru prin unitate şi acţiune concentrată”, a spus ministrul german.

Ce va face Gazprom

Gazprom a declarat că sistarea livrării gazelor se datorează întârzierilor apărute în revenirea unei turbine pe care firma Siemens Energy a trimis-o la reparații în Canada. Oficialii UE nu au crezut în explicațiile oferite și au criticat aspru compania, în contextul în care Germania a anunțat că turbina urma să fie folosită doar în septembrie.

Rusia a redus volumul de gaze naturale în iunie deoarece gazoductul Nord Stream 1 nu putea funcționa fără o turbină, care se afla la reparații la o firmă germană în Canada. În urma discuțiilor dintre Germania și Canada, oficialii au decis trimiterea acestei turbine în Rusia, dar pentru moment încă nu a fost livrată

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela