Culisele afacerii Parimatch: spălare de bani, ilegalități, conexiuni cu mafia rusă

Parimatch, compania ucraineană de pariuri, este constant în mijlocul scandalurilor: de la spălare de bani până la conexiunile cu mafia rusă, toate acestea definesc businessul deținut de Eduard Shvindlerman, un om despre care se spune că ar fi un vechi membru al unei grupări mafiote, potrivit media ucrainene și nu numai.

Parimatch a intrat pe piața din Ucraina în anul 1994 și a fost condusă, încă de la înființare, de Eduard Shvindlerman, o figură enigmatică, un om apropiat de grupări criminale și cu conexiuni în mafia rusă, scrie stiripesurse.ro

Companie de pariuri este bine-cunoscută în Ucraina, cu locații la fiecare colț de stradă, dar puțini oameni știu cu adevărat cine este Eduard Shvindlerman, omul din spatele afacerii. Este dificil de conturat un profil complet al acestuia, având în vedere faptul că Shvindlerman este o persoană foarte discretă, necunoscută publicului larg. Zvonurile care circulă și câteva articole din presă îl prezintă pe Eduard Shvindlerman drept un om periculos, care are conexiuni cu mafia rusă și care este implicat în tot felul de activități ilegale. Încă de când Parimatch a intrat pe piață, au început să apară întrebări despre afacere și despre proprietarul acesteia. Multe dintre aceste întrebări sunt și acum fără răspuns.

Parimatch a intrat mai întâi pe piața din Ucraina, dar în timp s-a extins și în alte țări din Blocul Estic: Belarus, Georgia, Rusia. În Ucraina, sunt zvonuri că Eduard Shvindlerman a preluat controlul total asupra businessului cu jocuri de noroc din țară și că tot el este cel care are de profitat cel mai mult de pe urma legii prin care jocurile de noroc au fost, din nou, legalizate în Ucraina.

Trebuie menționat și faptul că, în ciuda istoriei, relațiilor pe care Eduard Shvindlerman le are cu grupări criminale, scandalurilor și numărului mare de cazuri împotriva ei, compania Parimatch continuă să-și desfășoare activitatea fără probleme, iar omul din spatele businessului pare să fie protejat de autorități. Sunt surse din zona specială care susțin că Parimatch are în plan să intre și pe piața din România, deși compania se află, în prezent, pe lista neagră a ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc).

Odeta Nestor, fostă președintă a ONJN, și Cristi Crețan, de la agenția de PR Grayling, reprezentatul PokerStars în România, încearcă să le faciliteze celor de la Parimatch accesul pe piața din România și au organizat, în acest sens, o întâlnire cu reprezentanți ai ONJN. Compania al cărei proprietar este Eduard Shvindlerman este inclusă pe nu mai puțin de opt liste de sancțiuni. În iunie 2021, Parimatch era listată în 97 de documente ale tribunalelor, majoritatea în cazuri penale. De-a lungul anilor, scandalurile au urmărit Parimatch și pe fondatorul ei, Eduard Shvindlerman, mai mentionează sursa citată.

În anul 2015, mai mulți reprezentanți ai companiei au fost investigați, la cererea Departamentului de Investigații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care i-a acuzat că au organizat, ilegal, pariuri în Ucraina (în perioada în care acestea erau ilegale, înainte să intre în vigoare legea „promovată” de Eduard Shvindlerman). În timpul investigației, s-a stabilit că trei persoane au desfășurat activități prin care au organizat pariuri în case de pariuri și online, sub brandul Parimatch.

Proprietarul Parimatch, Eduard Shvindlerman, a declarat, la acel moment, când jocurile de noroc erau ilegale, că businessul lui nu mai activează pe piața din Ucraina de șase ani și că nu are nicio legătură cu site-ul parimatch.com, site-ul fiind totuși deținut de o companie internațională cu același nume: Parimatch, despre care s-a aflat că operează de mai bine de 20 de ani în domeniul jocurilor de noroc și are reprezentanțe în mai multe țări din Comunitatea Statelor Independente.

#Parimatch #Eduard Shvindlerman #companie de pariuri #spalare de bani #jocuri de noroc #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.