Polonia, ţara cărbunelui, se îndreaptă spre o iarnă a nemulţumirii

15 Aug. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Polonia, o ţară bogată în cărbune şi încă dependentă de acest com­bustibil considerat murdar, se în­dreaptă spre o iarnă a nemulţumirii din cauza problemelor cu energia, scrie Deutsche Welle.

După ce a interzis importurile de cărbune rusesc în aprilie, Polonia, cel mai mare producător de cărbune din Europa, suferă acum o penurie.

Pe măsură ce preţurile cresc, gu­vernul de la Varşovia se străduieşte să găsească soluţii de urgenţă care ar putea accelera eliminarea treptată a acestui combustibil poluant din mi­xul energetic. Nu este uşor şi pentru că indus­tria minieră poloneză este u­na cu tra­diţie, cu rol social important.

Polonia arde 10 milioane de tone de cărbune pe an pentru a încălzi gos­podăriile – 87% din totalul cărbu­ne­lui consumat în locuinţele din UE în 2019, potrivit think tankului independent Forum Energii din Varşovia. Aproximativ jumătate din canti­tate este extrasă din minele polone­ze, în timp ce Rusia furniza aproxi­mativ 40%, sau 3,9 milioane de tone pe an. Dar Polonia a interzis impor­tu­rile de cărbune rusesc în aprilie, iar acum ţara se străduieşte să găsească noi surse.
„Au folosit cărbune rusesc pen­tru că era mai ieftin. Cărbunele din minele poloneze este foarte scump pentru că este îngropat foarte adânc“, a explicat pentru DW Piotr Siergiej, purtător de cuvânt al gru­pului de mediu Polish Smog Alert.

Cărbunele rusesc este folosit şi de termocentralele din partea de est a Poloniei, unde nu poate fi pur şi simplu schimbat cu cărbunele polo­nez. Cărbunele rusesc este de calitate superioară şi conţine mai puţin sulf, a precizat Aleksandra Gawlikowska-Fyk de la Forum Energii.

O parte a problemei este că Polonia, în cele din urmă şi fără tra­gere de inimă, a fost de acord să eli­mine treptat cărbunele pentru a înde­plini obiectivele UE privind emisiile de carbon.

În noiembrie 2021, Polonia a aderat la Conferinţa COP26 pentru climă de la Glasgow, angajându-se astfel să renunţe la cărbune şi să nu mai construiască sau să investească în dezvoltarea acestei industrii.

Cu preţurile de peste 2.000 de zloţi (420 EUR) pe tonă, plus costurile de transport şi distribuţie, este de aşteptat ca mulţi utilizatori polonezi să cadă în sărăcie energetică la iarnă, ceea ce înseamnă că nu îşi vor mai putea plăti facturile la încălzire. Sub risc sunt cei cu cele mai mici venituri. Guvernul intenţionează să acorde utilizatorilor finali o subvenţie în numerar unică şi a ordonat companiilor de cărbune de stat Weglokoks şi PGE Paliw să cofinanţeze achiziţiile de cărbune pentru ca acesta să fie mai ieftin pentru cei mai săraci. Dar experţii cred că doar atât nu este suficient şi că s-ar putea ca „aurul negru“ să nu ajungă acolo unde este cel mai necesar. Barbara şi Witold Walesa – un cuplu de pensionari care locuieşte în micul oraş Deblin, la 100 de kilometri sud de Varşovia – au trecut recent la gaze naturale ca principală sursă de combustibil pentru încălzire. Ei folosesc cărbunele doar ca rezervă suplimentară.

„Ne costă până la aproximativ 2.500 de zloţi, de aproximativ patru ori mai mult decât anul trecut“, a spus Barbara.

„Noi, probabil, ne vom descurca, dar alţii nu vor avea cu ce să se încălzească atunci când se va răci afară“. În zilele noastre, Polonia are cele mai scăzute rezerve de cărbune de la al Doilea Război Mondial încoace. Stocurile – care au crescut la un nivel maxim de 8 milioane de tone în timpul pandemiei – aproape s-au înjumătăţit la 4,4 milioane de tone în august, potrivit datelor Agenţiei de Dezvoltare Industrială din Polonia.

Cei mai mari producători ai ţării, inclusiv Polish Mining Group (PGG), şi-au vândut rezervele şi nu au stocuri adecvate de cărbune pentru a acoperi consumul când acesta va ajunge la punctul de vârf în această iarnă. Acum, companiile încearcă să-şi renegocieze contractele pe termen lung cu grupurile de utilităţi ale ţării. „Termocentralele poloneze au început deja să reducă producţia, ceea ce a contribuit la o scădere a exporturilor de energie electrică. În iulie, pentru prima dată după multe luni, Polonia a fost importator net de energie electrică“, a declarat Bartlomiej Derski de la publicaţia de energie Wysokie Napiecie.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală