Germania naționalizează Uniper, principalul său importator de gaz natural rusesc

Germania naționalizează Uniper, principalul său importator de gaze naturale rusești, într-un acord care subliniază criza energetică a Europei.

Uniper a anunțat miercuri că guvernul german va achiziționa o participație de 99% din companie, după ce a cumpărat o participație de 30% în iulie, ca parte a unui plan de salvare de 15 miliarde de euro. Cea mai recentă tranzacție va implica o majorare de capital care urmărește să ofere alte 8 miliarde de euro în numerar pentru Uniper, a spus compania.

„La Uniper, suntem conștienți de responsabilitatea noastră față de Germania și Europa”, a declarat CEO-ul Uniper, Klaus-Dieter Maubach, într-un comunicat. „Ne angajăm să facem partea noastră pentru a depăși această criză și pentru a restructura aprovizionarea cu energie în această țară”.

Acordul anunțat miercuri va prevedea ca Germania să cumpere participația companiei de stat finlandeze Fortum la Uniper pentru aproximativ 500 de milioane de euro. Fortum va întoarce, de asemenea, un împrumut de 4 miliarde către Uniper, scrie Business Insider.

Acțiunile Uniper au scăzut cu 36%, la 2,73 euro la Frankfurt, iar acțiunile Fortum au crescut cu 9,2%, până la 13,21 euro la Helsinki, la 7 a.m. ET.

Naționalizarea Uniper de către Germania vine în momentul în care țara încearcă să își asigure aprovizionarea cu energie înainte de iarnă. La începutul lunii septembrie, Germania a preluat controlul a trei rafinării de petrol deținute de gigantul energetic rus Rosneft. De asemenea, a pus în funcțiune centrale electrice pe bază de cărbune pentru a ajuta la satisfacerea cererii de energie electrică

#Uniper #naționalizare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.