Ucrainenii au făcut praf un batalion de ruși! Din 570 au rămas vii doar 41

Un batalion de ruşi mobilizaţi recent din regiunea Voronej a fost distrus în urma atacurilor lansate de armata ucraineană în apropierea satului Makiivka, din regiunea estică Lugansk – potrivit unei investigaţii făcute de „Verstka”, publicaţie independentă din Rusia, scrie RBC, potrivit Rador.

Sute de militari ruşi ar fi murit în atacul respectiv. Soldatul rus Aleksei Agafonov, care a rămas în viață după atacurile armatei ucrainene, a precizat că peste 500 de militari din batalionul său au fost uciși. Potrivit acestuia, comandantul a promis inițial că îi va trimite în apropiere de Svatove, unde ar fi trebuit să se alăture „apărării teritoriale”, la 15 kilometri de linia frontului. Cu toate acestea, în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, întreg batalionul a fost adus pe linia de contact și i s-a ordonat „să sape (tranşee – n.r.) şi să țină linia de apărare”.

„Ne-au aruncat şi ne-au spus să săpăm, aveam trei lopeți per batalion, nu eram asiguraţi cu nimic. Am săpat cât am putut, iar dimineața au început bombardamentele – artilerie, lansatoare de rachete Grad, mortiere, drone… Am fost pur și simplu executaţi. Ofițerii au fugit imediat ce au început atacurile. În intervalele dintre bombardamente am încercat să săpăm, dar am fost găsiţi imediat de drone și pur și simplu am fost împușcați. Din 570 de persoane, întregi au mai rămas 29, iar 12 oameni au fost răniți. Restul – gata (nu mai sunt, n.r.)”, a povestit soldatul rus.

Acesta a mai menționat că cel puțin încă un batalion a fost înfrânt în această zonă a regiunii Lugansk. „La televizor se arată că totul este frumos, dar, de fapt, aici, în regiunea Lugansk, îi aruncă în faţă pe cei recent mobilizați. Iar când ne-am îndepărtat de acolo, pentru că ofițerii nu mai erau, ne întorceam şi vedeam doar militari înrolaţi pe bază de contract și voluntari care stăteau în linia a treia, în timp ce în linia întâi erau cei mobilizaţi recent”, a adăugat militarul rus.

Informațiile despre numărul mare de invadatori ruşi morți în atacul ucrainenilor de la Mariinka sunt confirmate și de soțiile militarilor supraviețuitori. „M-a sunat dimineața de pe telefonul altcuiva și mi-a spus ce s-a întâmplat – au fost lăsați să sape linia de apărare, au fost atacaţi cu obuze. Acum, le este frică să mai meargă undeva, chiar și la punctele de control le este frică să meargă. Conducerea i-a abandonat și ei nu știu ce să facă. Pur şi simplu cer ajutor”, a declarat Liudmila Cernîh, soția unui militar care a supravieţuit atacurilor lansate de Forțele Armate ale Ucrainei. Între timp, rudele celor mobilizați s-au adunat, sâmbătă, în apropiere de clădirea parchetului din Voronej, solicitând informații despre cei trimişi pe front.

#batalion #ucraineni #ruși

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.