Guvernul a dat aviz pozitiv. Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova

Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova care va traversa râul Prut, după ce Executivul a dat acord pozitiv proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chișinău, pe 20 mai 2021, și a Protocolului de amendare a Acordului, semnat la Iași, pe 10 noiembrie 2022.

Așadar, urmează să fie construit un sistem de apeducte ce va subtraversa râul Prut, pentru alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate din localitățile raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Totodată, Protocolul de amendare modifică unele prevederi ale Acordului de bază în partea ce ține de amplasarea unor apeducte, pentru flexibilitatea în decizii și permiterea subtraversării râului Prut și în alte localități, agreate de către Părți.

Conform Acordului, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”. Acesta prevede construcția a 54 km de apeduct, care va fi conectat la punctul de subtraversare din s. Măcărești.

Ratificarea Acordului și a Protocolului de amendare a acestuia vor contribui la dezvoltarea unui sistem de apeducte de interconexiune din România și Republica Moldova, formarea pieței de apă potabilă și formarea serviciilor de alimentare cu apă a consumatorilor.

#interconexiune #Prut #apeduct #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria zahărului din Republica Moldova riscă să piardă investitorii străini, iar consumatorii s-ar putea trezi cu prețuri mai mari cu cel puțin 11%, dacă autoritățile vor majora TVA pentru acest produs, a declarat deputatul Ion Chicu, în cadrul emisiunii Puterea a ptara de la N4, care susține că modificările fiscale, combinate cu presiunea importurilor, ar putea lovi puternic producătorii autohtoni și agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr.

Parlamentarul afirmă că sectorul zahărului se confruntă deja cu o concurență puternică din partea importurilor din Serbia, Belarus și alte state, iar majorarea fiscalității ar putea reduce și mai mult competitivitatea fabricilor locale.

„Practic, piața zahărului din Republica Moldova este acaparată. În loc să-i protejăm pe acești producători, de care depind și agricultorii care cultivă sfeclă, noi majorăm TVA. Asta va ucide industria”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit deputatului, situația este atât de gravă încât unul dintre investitorii străini ar fi avertizat autoritățile că ar putea renunța la afacerile din Republica Moldova dacă modificările fiscale vor fi adoptate.

„Am prezentat argumente și chiar poziția investitorului polonez, care a spus că, dacă veți adopta această măsură, vom pleca de pe piață. Și următorul va pleca”, a afirmat parlamentarul.

Chicu susține că un scenariu similar ar putea fi luat în calcul și de investitorul german prezent pe piața zahărului, ceea ce ar pune în pericol nu doar activitatea fabricilor, ci și întregul lanț economic construit în jurul cultivării și procesării sfeclei de zahăr.

În Republica Moldova activează doi producători importanți de zahăr, Südzucker Moldova și Moldova Zahăr. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării într-un proiect privind reglementarea importurilor, cei doi dețin aproximativ 65% și, respectiv, 35% din producția internă. Capacitatea cumulată de procesare este estimată la circa 100.000 de tone de zahăr anual.

Consumul intern este estimat la 63.000–67.000 de tone pe an, ceea ce înseamnă că, în anii agricoli favorabili, fabricile moldovenești au capacitatea de a acoperi necesarul pieței. Totuși, seceta severă din 2024 a redus producția la numai 26.900 de tone, impunând importuri suplimentare.

Miza este cu atât mai mare cu cât grupul german Südzucker anunța în octombrie 2024 că investise peste 100 de milioane de euro în Republica Moldova și că intenționa să-și continue activitatea, în pofida dificultăților provocate de secetă.

În prezent, zahărul obținut din sfeclă beneficiază de o cotă redusă a TVA de 8%, potrivit informațiilor publicate de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2026. O eventuală trecere la cota standard de 20% ar reprezenta o majorare de 12 puncte procentuale și, în ipoteza transferării integrale a diferenței către consumator, ar putea determina o creștere a prețului final de aproximativ 11,1%, dacă prețul de bază rămâne neschimbat.

Deputatul pune însă la îndoială beneficiile pe care le-ar obține bugetul de stat din majorarea TVA, avertizând că eventualele venituri suplimentare ar putea fi umbrite de pierderile economice provocate de reducerea producției, închiderea fabricilor sau retragerea investitorilor. „Ce va câștiga bugetul dacă distrugi procesarea sfeclei de zahăr? (…) Nu ei sunt cei care suportă consecințele, ci economia, bugetul și cetățenii”, a declarat Chicu.

#Chicu #zahar #bani