Guvernul a dat aviz pozitiv. Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova

Va fi construit un sistem de apeducte de interconexiune România-Republica Moldova care va traversa râul Prut, după ce Executivul a dat acord pozitiv proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, semnat la Chișinău, pe 20 mai 2021, și a Protocolului de amendare a Acordului, semnat la Iași, pe 10 noiembrie 2022.

Așadar, urmează să fie construit un sistem de apeducte ce va subtraversa râul Prut, pentru alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate din localitățile raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Totodată, Protocolul de amendare modifică unele prevederi ale Acordului de bază în partea ce ține de amplasarea unor apeducte, pentru flexibilitatea în decizii și permiterea subtraversării râului Prut și în alte localități, agreate de către Părți.

Conform Acordului, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de către operatorul regional de alimentare cu apă și de canalizare din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”. Acesta prevede construcția a 54 km de apeduct, care va fi conectat la punctul de subtraversare din s. Măcărești.

Ratificarea Acordului și a Protocolului de amendare a acestuia vor contribui la dezvoltarea unui sistem de apeducte de interconexiune din România și Republica Moldova, formarea pieței de apă potabilă și formarea serviciilor de alimentare cu apă a consumatorilor.

#interconexiune #Prut #apeduct #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.